Zile libere plătite pentru evenimente familiale: ce prevede legea la nuntă, naștere, deces și mutare

Codul muncii recunoaște dreptul la zile libere pentru evenimente familiale, prin articolul 152, dar nu stabilește un număr valabil pentru toată lumea. Iar pentru botez nu există nicio zi liberă garantată prin lege: totul depinde de regulamentul intern al angajatorului.

Ce zile libere plătite prevede legea la nuntă, naștere și deces

Articolul 152 din Legea nr. 53/2003 introduce dreptul salariaților la zile libere plătite pentru ceea ce legea numește „evenimente familiale deosebite”. Zilele rămân separate de concediul de odihnă și nu se scad din el.

Codul muncii nu fixează însă un număr. Trimite mai departe la legea specială, la contractul colectiv de muncă sau la regulamentul intern al fiecărui angajator. Adică cifrele concrete vin din alt act normativ.

HG nr. 250/1992 stabilește, la articolul 24, 5 zile libere pentru propria căsătorie, 3 zile atunci când se naște sau se căsătorește un copil al angajatului și 3 zile în cazul decesului soțului ori al unei rude de gradul I sau al II-lea. Numai că hotărârea vizează strict personalul din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, potrivit stirileprotv.ro. Angajații din mediul privat nu o pot invoca, iar pentru ei singurul reper rămâne regulamentul intern sau contractul colectiv, dacă un asemenea document există la angajator.

De ce botezul copilului nu are zile libere garantate

Spre deosebire de nașterea sau căsătoria unui copil, botezul nu apare în articolul 24 din HG nr. 250/1992. Practic, niciun angajat din România nu are prin lege un număr garantat de zile libere plătite pentru botezul copilului.

Un asemenea drept poate exista doar dacă regulamentul intern sau contractul colectiv al angajatorului îl prevede explicit, cu condițiile stabilite acolo. Altfel, botezul rămâne fără zile libere plătite garantate.

Aceeași logică se aplică și la mutare. Codul muncii nu o tratează ca eveniment pentru care toți salariații primesc automat zile libere, dar există contracte colective care o acoperă. Un contract colectiv publicat în Portalul Legislativ acordă 5 zile pentru schimbarea locului de muncă însoțită de schimbarea domiciliului sau a reședinței și 3 zile pentru simpla schimbare a domiciliului. Reguli asemănătoare, cu cifre care pot varia, apar și în regulamentul unei instituții publice: 5 zile pentru schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiași instituții, cu mutarea domiciliului, și 3 zile pentru schimbarea domiciliului, pe bază de dovadă.

Ce acte cere angajatorul pentru aceste zile libere

În toate cazurile, zilele nu vin automat. Se depune o cerere la angajator, iar pentru cei vizați de HG nr. 250/1992 aprobarea o dă conducerea unității, la solicitarea angajatului.

La privat, procedura ține strict de fiecare companie. Angajatul trebuie să consulte regulamentul intern sau să ceară detalii direct la departamentul de resurse umane.

Mai mult, în funcție de situație pot fi solicitate acte doveditoare: certificatul de căsătorie, cel de naștere sau cel de deces. Pentru mutare, documentele depind de regulile fiecărui angajator.

Sărbătorile legale în care nu se lucrează, potrivit articolului 139

Zilele pentru evenimente familiale nu se confundă cu sărbătorile legale, reglementate separat prin articolul 139 din Codul muncii. Acolo intră Anul Nou (1 și 2 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie), Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie), Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paște, Ziua Muncii (1 mai), Ziua Copilului (1 iunie), prima și a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sfântul Andrei (30 noiembrie), Ziua Națională (1 decembrie) și Crăciunul (25 și 26 decembrie).

Sunt 17 sărbători enumerate în lege, însă în 2026 ele cad pe 16 date distincte, pentru că pe 1 iunie s-au suprapus a doua zi de Rusalii și Ziua Copilului. Cinci dintre ele au picat în weekend, iar legislația nu prevede zi liberă compensatorie.

Până la finalul anului mai sunt patru astfel de date: 30 noiembrie și 1 decembrie, care cad luni și marți, apoi 25 decembrie, vineri, și 26 decembrie, sâmbătă. Iar salariații care aparțin unor culte religioase legale, altele decât cele creștine, primesc două zile libere pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale ale cultului, acordate în alte zile decât sărbătorile legale.