Peste 250 de magistrați de la 27 de instanțe și 14 parchete au răspuns invitației publice lansată de președintele României

Peste 250 de magistrați activi sau retrași din activitate de la 27 de instanțe și 14 parchete din țară au răspuns invitației publice care a fost lansată de președintele României, pe fondul dezbaterilor publice privind sistemul de justiție, al pozițiilor divergente exprimate la nivel instituțional în sistemul de justiție, a luărilor de poziție din rândul societății civile și mass-media, reiese din analiza publicată, duminică, de Administrația Prezidențială. 

Peste 250 de magistrați de la 27 de instanțe și 14 parchete au răspuns invitației publice lansată de președintele României

Peste 250 de magistrați de la 27 de instanțe și 14 parchete au răspuns, până la data de 20 decembrie, invitației publice lansată de președintele României. Potrivit Administrației Prezidențiale, 320 de e-mailuri au fost primite până sâmbătă, dintre care 135 provenind de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis opinii/sugestii/reclamații.

„Până la data de 20 decembrie 2025, inclusiv, am consemnat un număr de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis opinii/sugestii/reclamații (…). În total, magistrații care au trimis emailuri provin de la 27 de instanțe și 14 parchete. Este posibil ca magistrații care au transmis observațiile în format anonim să facă parte și din alte instanțe sau parchete decât cele anterior enumerate. Am consemnat și un aflux de peste 180 de emailuri adresate de cetățeni, avocați, polițiști, avertizori în interes public (de integritate), societatea civilă, solicitări de audiență, executori judecătorești, grefieri. Aceste mesaje aduc în atenție, cu precădere, observații, reclamații sau percepții rezultate din experiențe personale cu sistemul de justiție și alte autorități publice“, se arată în analiza scrisorilor magistraților publicată, duminică, de Administrația Prezidențială.

„Dată fiind gravitatea unei părți însemnate din aspectele semnalate, apreciem că se impune o analiză ulterioară aprofundată, un dialog corespunzător și sesizarea, acolo unde este cazul, a autorităților de control competente“, a mai transmis Administrația Prezidențială.

Raportul întocmit de Administrația Prezidențială nu își propune evaluarea situațiilor sau soluțiilor individuale și nu interferează cu actul de justiție propriu-zis

Observațiile sintetizate în Raport, se arată în document, provin de la magistrați care fac sau au făcut parte din diferite instanțe de judecată și parchete, din paliere profesionale diferite (magistrați cu funcții de conducere, magistrați cu funcții de execuție, magistrați pensionari, magistrați debutanți) și acoperă aspecte de ordin administrativ, managerial, jurisdicțional și normativ.

„Este important de subliniat că Raportul de sinteză: Nu stabilește vinovății individuale sau colective; Nu califică fapte ca fiind conforme sau contrare legii; Nu cuprinde judecăți de valoare; Nu substituie competențele CSM, IJ, MJ sau ale parchetelor, instanțelor de judecată ori altor autorități de control. Raportul redă strict observațiile transmise, într-o formă coerentă și centralizată, urmărind totodată să identifice tipare recurente și vulnerabilități structurale rezultate din observarea coroborată a observațiilor transmise“, se subliniază în document.

Raportul, afirmă reprezentanții Administrației Prezidențiale, nu își propune evaluarea situațiilor sau soluțiilor individuale și nu interferează cu actul de justiție propriu-zis. Acesta vizează mecanismele administrative, procedurale, judiciare și/sau legislative care, potrivit unui volum semnificativ de sesizări convergente, ar fi de natură a afecta independența efectivă a judecătorului și a procurorului, meritocrația în cariera magistratului, funcționarea previzibilă și eficientă a justiției și încrederea publică în autoritatea judecătorească.

Invitația publică adresată de Nicușor Dan magistraților din România, se mai menționează în document, a avut în vedere „rolul constituțional al Președintelui României de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, precum și acela de garant al îndeplinirii obligațiilor asumate de România față de Uniunea Europeană“.

În plus, a luat în considerare că „prerogativele constituționale, ca și legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii țări, îi impun Președintelui României să aibă un rol activ, prezența lui în viața publică neputând fi rezumată la un exercițiu simbolic și protocolar“.

Sinteza dată publicității, duminică, mai menționează documentul, a fost precedată de observarea Raportului din 2025 privind statul de drept întocmit de Serviciile Comisiei Europene privind situația statului de drept din România, precum și sondajul Eurobarometru special din 2025 privind corupția.

Citește și: Un grup de senatori și deputați cere suspendarea din funcție a președintelui Nicușor Dan. Care este motivul