Plafonarea gazelor continuă după 31 martie. Ofertele din piață depășesc cu până la 23% prețul reglementat

Ministerul Energiei a anunțat că plafonarea gazelor pentru consumatorii casnici va fi menținută și după 31 martie 2026, în condițiile în care ofertele existente în piață depășesc cu 18% până la 23% nivelul plafonat de 0,31 lei/kWh. Decizia vine într-un context economic sensibil, marcat de presiuni inflaționiste și de un deficit bugetar ridicat, autoritățile invocând necesitatea protejării puterii de cumpărare.

De ce nu se renunță la plafonarea gazelor

Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în cadrul Romanian Energy Market Conference, organizată de Asociația Energia Inteligentă.

Mecanismul actual de plafonare urma să expire la 31 martie 2026, iar intenția inițială a autorităților era revenirea la o piață complet liberalizată. Ministrul a explicat însă că evoluțiile din piață au schimbat planul.

Acesta a arătat că, în momentul în care au apărut oferte cu 18%, 20% și chiar 23% peste pragul de 0,31 lei/kWh, a devenit evident că eliminarea intervenției statului ar fi generat o creștere bruscă a facturilor pentru populație. În acest context, Guvernul și Banca Națională au considerat necesară identificarea unei soluții care să protejeze consumatorii casnici, fără a distorsiona excesiv mecanismele pieței libere.

22:34 • Energie

Ministrul Energiei dă asigurări: România are stocuri pentru 5–6 luni, rafinăria oprită din Arabia Saudită nu livrează la noi

12:55 • Energie

Bogdan Ivan: Avem combustibil pentru 90 de zile

Ministrul a subliniat că perioada actuală este una „extrem de complicată” din punct de vedere social, politic și economic, iar intervenția are rolul de a preveni un vârf al prețurilor la nivelul consumatorului final.

„Este evident că acolo trebuie să tindem, iar tendinţa iniţială, inclusiv pentru data de 31 martie, în cazul gazelor naturale, a fost aceeaşi – şi anume de a avea o piaţă suficient de matură, în aşa fel încât să nu ajungem la intervenţii din partea statului. Tranzităm o perioadă extrem de complicată, în care, din punct de vedere al inflaţiei şi al deficitului bugetar, ne aflăm într-un context sensibil social, politic şi economic.

Clipa în care am avut oferte în piaţă şi cu 18%, şi cu 20%, şi cu 23% mai mari decât preţul de 0,31 lei/kWh a făcut evident faptul că nu doar Ministerul Energiei, ci şi întregul Guvern şi Banca Naţională au simţit nevoia de a găsi o metodă, împreună cu piaţa, prin care să nu fie distorsionat prea mult mecanismul de piaţă liberă şi să ne asigurăm că avem o protecţie şi a puterii de cumpărare – şi aşa erodată în ultima perioadă – şi a consumatorilor casnici din piaţă”, a menţionat ministrul Energiei, la Romanian Energy Market Conference, organizată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).

Act normativ în transparență decizională

Pentru etapa de după 31 martie, Ministerul Energiei a pus în transparență decizională un act normativ care urmează să fie adoptat cel târziu săptămâna viitoare. Scopul este asigurarea unei predictibilități pentru piață și evitarea unui „spike” de preț la consumatorul casnic.

Ministrul a precizat că, deși dorința inițială a fost liberalizarea totală, realitatea din piață impune menținerea unei zone reglementate. Astfel, România va continua temporar cu un sistem mixt, în care statul intervine pentru protejarea populației.

Situația diferă pentru consumatorii industriali

În ceea ce privește consumatorii industriali, oficialul a menționat că nu există probleme majore, întrucât multe companii au contracte bilaterale deja stabilite, iar prețurile sunt sub plafonul de 0,37 lei/kWh aplicabil acestui segment.

Prin urmare, intervenția vizează în principal gospodăriile, unde impactul social ar fi mult mai puternic în cazul unei creșteri rapide a tarifelor.

Ministrul Energiei a insistat asupra necesității unui dialog extins cu reprezentanții pieței, mediului academic și reglementatorului, pentru definirea unui cadru echilibrat și compatibil cu modelele din vestul Europei.

Acesta a transmis că obiectivul rămâne revenirea la mecanisme de piață funcționale, însă într-un ritm care să nu genereze șocuri economice și sociale. El a arătat că intervenția actuală este justificată de contextul sensibil și că, în perspectiva anului următor, există premisa reglării complete a mecanismelor de piață.

„Eu asta îmi doresc, dar, în acelaşi timp, sunt obligat ca atunci când situaţia o cere şi, de această dată, din nefericire a cerut-o, într-un context extrem de sensibil din punct de vedere politic şi economic, să intervenim într-o formă în care cred că vom putea, în anul care urmează, să reglăm total mecanismele de piaţă, pentru că nu există premisa ca şi anul viitor să existe aceleaşi condiţii ca şi cele de astăzi.

Ideea este foarte clară, cea pe care vreau să o transmit: dialog constructiv, decizie luată în baza consultării şi a discuţiilor intersectoriale şi o abordare prin care ne uităm la echilibrul economic şi social care are de suferit în această perioadă”, a adăugat ministrul.