Poșta Română, la un an după profitul record: afaceri în creștere, marjă în scădere

Compania a trecut de la un câștig istoric de 70,7 milioane de lei în 2024 la un profit net de doar 10,2 milioane de lei în 2025, deși veniturile au continuat să urce. Plecarea directorului financiar Alexandru Butiseacă și planul de restructurare cerut de Guvern readuc în discuție întrebarea de fond: cât din redresarea Poștei este structurală și cât conjuncturală?

Puține companii de stat au parcurs în ultimii ani o traiectorie mai spectaculoasă în cifre decât Compania Națională Poșta Română. Cifra de afaceri a urcat neîntrerupt, de la 1,36 miliarde de lei în 2021 la 1,46 miliarde în 2022, 1,57 miliarde în 2023 și 1,72 miliarde în 2024, pentru ca în 2025 veniturile totale să depășească pragul de 1,88 miliarde de lei, în creștere cu 5,3%. Pe hârtie, operatorul poștal național — deținut în proporție de 93,75% de Ministerul Economiei și 6,25% de Fondul Proprietatea — pare o poveste de redresare exemplară.

Anatomia unui profit care s-a subțiat de șapte ori

Anul de vârf a fost, fără îndoială, 2024: un profit brut record de 85,3 milioane de lei și un profit net de 70,7 milioane de lei, de aproape cinci ori mai mare decât cele 14,25 milioane de lei din 2023. Conducerea a prezentat rezultatul drept dovada că „se poate și la companiile cu capital majoritar de stat”, fără subvenții și pe o piață concurențială. Perioada coincide cu mandatul de director economico-financiar al lui Alexandru Butiseacă, numit în 2023 și plecat în această vară, cu un an înainte de finalul mandatului, către funcții executive la IOR S.A. și Administrația Canalelor Navigabile.

Dincolo de declarațiile festiviste, exercițiul financiar 2025 spune însă o poveste mai puțin confortabilă. Profitul net s-a prăbușit la 10,2 milioane de lei — o scădere de aproximativ 86% față de anul record — în condițiile în care veniturile au continuat să crească. Marja netă a coborât astfel sub 0,6% din venituri, un nivel care nu lasă loc de eroare pentru o companie cu peste 5.000 de subunități și aproape 20.000 de salariați.

ECONOMIE

Patru case de brokeraj au intrat pe pierdere, în timp ce doi jucători au concentrat peste 77% din profitul pieței. Cum arată tabloul complet al brokerilor de la BVB în T1 2026

ECONOMIE

Cele mai profitabile companii care au depus bilanțul pe 2025. Trei companii de stat in TOP 10

Mai relevant decât nivelul profitului este însă compoziția lui. Conform rapoartelor oficiale, compania a încasat în 2025 aproximativ 59 de milioane de lei din dobânzi aferente plasamentelor financiare — cea mai mare sumă din istoria sa și cu 27% peste nivelul din 2024. Aritmetica este necruțătoare: dacă veniturile financiare au adus 59 de milioane de lei, iar rezultatul net final a fost de doar 10,2 milioane, activitatea operațională de bază — poștă, curierat, servicii financiare la ghișeu — a funcționat, în termeni economici, pe pierdere. Profitul Poștei din 2025 nu a venit din scrisori și colete, ci din trezorerie.

Tabloul bilanțier confirmă problemele ascunse. La finele anului 2025, datoriile companiei totalizau 622,3 milioane de lei, în creștere cu 8,6% față de anul precedent, în timp ce creanțele au scăzut cu 14,1%, la 231,6 milioane de lei. Iar structura de costuri rămâne călcâiul lui Ahile: cheltuielile de personal reprezintă circa 80% din totalul cheltuielilor, potrivit directorului general Valentin Ștefan — o pondere care face compania extrem de sensibilă la majorările salariale și extrem de rigidă în fața scăderii volumelor de corespondență clasică.

Restructurarea cerută de Guvern și miza listării

Contextul politic amplifică presiunea. În aprilie 2026, un raport prezentat în Guvern de vicepremierul Oana Gheorghiu a radiografiat 22 de companii de stat cu obligații restante de circa 4,2 miliarde de lei și pierderi nete cumulate de 1,12 miliarde de lei, propunând lichidări, parteneriate și listări la bursă. Poșta Română figurează pe lista candidatelor la listarea pe Bursa de Valori București — cea mai mare companie de stat după numărul de angajați dintre cele opt propuse — dar operațiunea rămâne condiționată de un studiu de fezabilitate.

Executivul a cerut între timp companiei un plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară pentru reducerea pierderilor contabile acumulate în anii precedenți. Planul, care vizează desființarea a circa 2.000 de posturi considerate excedentare, este asumat cu jumătate de gură chiar de conducere: „Este un plan în care noi nu credem, dar l-am făcut pentru că am fost forțați să-l facem”, a declarat Valentin Ștefan, care susține că redresarea nu se poate face „paușal” și că accentul pus pe corectarea datoriilor contabile istorice, unele din 2009–2011, este „antibusiness” și limitează investițiile în extindere.

De remarcat că ajustarea de personal este deja un proces vechi de un deceniu și jumătate: de la 34.731 de angajați în 2010 și circa 36.000 în 2005, compania a coborât la 20.154 în 2024 și, în premieră, sub pragul psihologic de 20.000 în 2025, la 19.931 de salariați — reducere realizată până acum prin plecări voluntare și pensionări, nu prin concedieri colective.

Concluzie: o companie mai bună decât era, dar mai fragilă decât pare

Bilanțul ultimilor cinci ani este, în mod onest, mixt. Poșta Română nu mai este compania aflată în criză cronică de acum un deceniu: veniturile cresc constant, investițiile în sortare automată, digitalizare și logistică sunt reale, iar 2024 a demonstrat că profitabilitatea este posibilă. În același timp, rezultatul din 2025 arată o dependență îngrijorătoare de veniturile financiare, o marjă operațională practic inexistentă, datorii în creștere și un cost al muncii care sufocă orice derapaj de volum.

Plecarea CFO-ului care a gestionat perioada celor mai bune rezultate, suprapusă cu un plan de restructurare impus și necreditat de propriul management și cu perspectiva unei listări condiționate, plasează compania într-un moment de răscruce. Testul real al transformării Poștei Române nu a fost profitul record din 2024, ci va fi capacitatea de a genera profit operațional — din servicii, nu din dobânzi — în 2026 și 2027. Deocamdată, cifrele spun că drumul este început, dar nicidecum încheiat.