Povestea bisericii blestemate de la Frăsinei și anatema Mitropolitului Irineu al Olteniei asupra preoților

Mitropolitul Irineu al Olteniei, alături de starețul Mănăstirii Frăsinei (jud. Vâlcea), îi blestemă pe preoții și mirenii care frecventează o biserică despre care spun că a fost construită pe un loc blestemat de Sfântul Ierarh Calinic.

Patriarhia română susține că documentul este neoficial, ca să nu mai vorbim de faptul că blestemul este considerat un gest primitiv în învățăturile bisericii ortodoxe.

Potrivit unui document publicat de Arhiepiscopia Râmnicului intitulat „Document de Legământ cu Blestem”, semnat de Mitropolitul Olteniei Irineu și de starețul Mănăstirii Frăsinei (jud. Vâlcea), toți preoții și credincioșii, care vor intra de azi înainte într-o biserică din apropierea Mănăstirii Frăsinei despre care se spune ca ar fi fost construită pe un loc care a fost blestemat de Sfântul Ierarh Calinic, sunt anatemizați, arată G4media.ro.

Ori învățăturile Bisericii arată cu totul altceva, blestemul fiind considerat drept un păcat foarte grav.

„Hotâram în numele Sfintei Treimi ca de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și sa nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie, să nu se mai oficieze în aceasta biserică sau în spațiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre sa cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici să se caterisească, iar de sunt mireni să se afurisească, iar este de este vreun preot de Mir și va încalca acest Legământ sa fie în aceeași osandă”, așa sună blestemul, potrivit documentului.

La finalul anatemiei, Mitropolitul Irineu împreună cu starețul Mănăstirii Frăsinei spun că niciun cleric indiferent de ce rang bisericesc ar avea „să nu îndrăznească să dezlege această legătură cu blestem pus de noi”.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Vasile Banescu precizează că documentul este încă neoficial și că Mitropolia Olteniei urmează să ofere un comunicat legat de această situație.

De unde supărarea Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica

Biserica pomenită în blestem a fost construită în apropierea Mănăstirii Frăsinei, iar la slujbele oficiate puteau participa și femeile, spre deosebire de biserica Mănăstirii Frăsinei unde este interzis accesul femeilor.

Cel care a făcut acest lucru a fost Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, prăznuit de ortodocşi în fiecare an la 11 aprilie, printr-o hotărâre gravată pe o piatră. Sfântul, care era episcopul Râmnicului, ar fi luat decizia în anul 1867, după ce i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.

Chiar și astăzi, în acest loc, cunoscut şi sub denumirea de Athosul românesc, unde trăieşte o obşte de 54 de călugări, oamenii păşesc cu frică, iar femeile care îndrăznesc să ajungă în mănăstire au parte de cele mai mari nenorociri. Cu stricteţe este păstrat și regulamentul Sfântului Calinic de a nu se mânca niciodată carne în mănăstire, de a nu intra niciodata femei şi de a se face slujba la miezul nopţii până dimineaţa.

Blestemul Sfântului Ierarh Calinic

„Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic.