Praid, avant la lettre. Când s-a prăbușit Muntele de Sare

Ceea ce s-a petrecut (și încă se mai petrece la Praid) este, desigur, un episod tragic. Dar, totuși, cum se spune la români, Dracul nu e chiar așa de negru. O situație asemănătoare a avut loc la Slănic Prahova, acum mai bine de două decenii. Și oamenii au știut să se descurce și s-o scoată cu bine la capăt. Acum, poate fi un model pentru cei de la Praid!

Slănic Prahova este o localitate celebră pentru minele sale de sare, dar și ca stațiune balneo-climaterică. De secole sarea extrasă de aici a alimentat o bună parte a Europei și a Asiei Mici. Iar băile sărate au fost o atracție încă de acum 250 de ani.

Slănic Prahova – istorie spectaculoasă

Aflată la doar 40 de kilometri de Ploiești, și astăzi Slănic Prahova este un reper turistic al zonei.

În urmă cu două decenii, însă, viitorul ei balnear a fost pus sub semnul întrebării.

Slănic Prahova este căutată de turiști pentru cele patru lacuri sărate în care s-au amenajat ștranduri, dar și pentru salina care se poate vizita. Cel mai important obiectiv, însă, acum parțial dispărut, era Muntele de Sare, care adăpostea Lacul Miresei și grota omonimă.

10:03 • Dezvăluiri

Laszlo Borbely a parafat toate jongleriile și aranjamentele ilegale de custodie de la Praid

14:23, 16.06.2025 • ACTUALITATE

Ministrul Economiei, în vizită inopinată la Praid (Video)

Exploatarea din interiorul Muntelui de sare a funcționat până la 1852, cu o producție de cca 150.000 tone. A fost o exploatare descendentă (salina verticală) în formă de clopot, în care accesul se realiza prin două compartimente, dintre care unul vertical, pentru scoaterea sării cu crivacul, și al doilea oblic, pentru intrarea și ieșirea lucrătorilor din ocnă.

Existența acestor exploatări a fost însă efemeră, ele fiind invadate de ape care au dizolvat sarea, ceea ce a dus la prăbușirea tavanelor, pe locul lor rezultând forme depresionare, în care s-au format cele două lacuri cu apă sărată — Lacul Mare (Baia Baciului) și Baia Porcilor.

Muntele de Sare – un unicat european

Din cauza prăbușirii celorlalte ocne și a aportului de apă dulce, coperta ce acoperea ocna aflată mai sus, pe deal, a fost afectată de alunecări de teren. Alunecările au dus la dezgolirea masivului de sare de depozitele protectoare, fiind supus acțiunii de dizolvare a apelor meteorice. Apa a sculptat versantul, creând o mare diversitate de forme carstice, numite lapiezuri, ponoare, arcade și concrețiuni de sare. În timp, muntele a suferit o eroziune lentă, apa din precipitații a acționat mereu asupra sa, micșorând volumul exterior și lărgind cavitatea interioară. În aceasta s-a format un lac subteran, Lacul Miresei. Spațiul interior care îl adăpostea a fost numit Grota Miresei. Și pentru ca totul să fie și mai spectaculos, tavanul grotei, corespunzător vârfului Muntelui de Sare, s-a prăbușit și el. Astfel, grota a devenit luminată natural, dând naștere unui peisaj spectaculos.

Numele lacului și al grotei datează din anul 1920. La doar patru zile după nuntă, o mireasă a decis să își curme viata și s-a aruncat de pe vârful Muntelui de Sare. Cauza acestei sinucideri pare a fi fost căsătoria forțată cu un bărbat pe care nu îl iubea. De atunci, localnicii au numit locul Lacul și Grota Miresei.

Din 1954, Muntele de Sare de la Slănic Prahova a fost declarat rezervație naturală geologică și geomorfologică, cu o suprafață protejată de două hectare.

Prăbușirea Muntelui, dar nu și a speranțelor

Dar în 1999 s-a produs ceea ce a părut a fi dezastrul. La 20 iunie, în urma unor precipitații abundente, s-a produs o prăbușire masivă a laturii sudice și estice a Muntelui de Sare de la Slănic Prahova. În urmă cu câțiva ani, la 28 mai 1993, avusese loc o prăbușire a laturii sud-vestice a Muntelui de Sare.

În 2006, tot în urma unor precipitații, ce mai rămăsese din munte s-a prăbușit în Grota Miresei. Din cauza inundațiilor, și Grota, cu o suprafață de 425 mp și 20 m adâncime, a început să se surpe.

Precedentul acestor dezastre a fost creat odată cu producerea cutremurului din 4 martie 1977, care a afectat Muntele de Sare, creând fisuri mari și adânci, mai ales pe latura sa estică. La fel a avut de suferit și tunelul de acces. După aceste evenimente, administrația salinei a încercat să oprească fenomenul de fisurare a aflorimentului, prin turnarea unor stâlpi de beton în sare și prin montarea unor ancore cu cabluri de oțel. Metoda nu a fost, însă, eficientă. Așadar, dezastrul era așteptat!

Rețeta renașterii la Slănic Prahova

Inițial, proprietarii pensiunilor din zonă, patronii de restaurante și terase, cei care aveau mici magazine pentru turiști, au considerat că a venit sfârșitul. Se așteptau să fie nevoiți să își închidă afacerile și să își piardă sursele de trai.

Desfășurarea ulterioară a faptelor a dovedit contrariul. Cu mici eforturi, zona a fost reamenajată. Cu toate modificările, aparent cataclismice de peisaj, potențialul balnear și turistic al zonei s-a conservat. Iar lucrurile au continuat să se dezvolte. Căci oamenii locului au în ei ceva din tăria locurilor. Deși natura se transformă, viața își urmează cursul, spre echilibru.

Nu există motive ca la Praid să se întâmple altfel. Tot ceea ce trebuie este ca întreaga comunitate – antreprenori, autorități locale și simpli cetățeni – să se implice. Cu încredere, cu bună-credință, cu minte limpede și onestitate.