Procedură simplificată de obținere a cetățeniei române pentru o categorie de ucraineni de origine română

Etnicii români din Maramureșul ucrainean ar putea beneficia de o procedură simplificată de obținere a cetățeniei, ca și etnicii din alte regiuni. În acest sens, există o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 21 din 1 martie 1991, republicată.

Conform expunerii de motive, actualul cadru legislativ referitor la redobândirea cetățeniei române instituie o discriminare nejustificată între cetățenii români și urmașii acestora care au fost deposedați fără voia lor de cetățenia română ca urmare a ocupării Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța de către URSS și cetățenii români și urmașii lor care au fost deposedați de cetățenia română fără voia lor și care trăiesc din teritorii care au aparținut și au fost administrate de Regatul României după Primul Război Mondial, ca urmare a unor decizii democratice cu caracter plebiscitar.





Concret, este vorba de românii din Maramureșul de dincolo de Tisa care, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, au decis să se unească cu Patria-Mamă. Între 1 Decembrie 1918 și 26 iulie 1921, Maramureșul de dincolo de Tisa a aparținut Regatului României și, în cea mai mare parte a acestei perioade, a fost administrat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, condus de Iuliu Maniu, după cum reiese din documentele istorice anexate.

Din 26 iulie 1921, administrarea acestui teritoriu a fost preluată de Cehoslovacia. Românii din Maramureșul de dincolo de Tisa au pierdut cetățenia română fără voia lor. În perioada interbelică, Cehoslovacia a respectat, în mare parte, drepturile și identitatea românilor din Maramureșul de dincolo de Tisa. Însă, la finalul Celui de-al Doilea Război Mondial, acest teritoriu a fost anexat de URSS și încorporat în RSS Ucraineană. După destrămarea URSS, Maramureșul de dincolo de Tisa a rămas în componența Ucrainei, așa cum au rămas și Bucovina de Nord, Ținutul Herța și Basarabia de Sud.

În timp ce românii din Bucovina de Nord, Ținutul Herța și Basarabia de Sud au putut beneficia de o procedură simplificată de redobândire a cetățeniei române, românii din Maramureșul istoric nu au avut acest drept.

Nu este vorba de revizionism istoric, deoarece prezenta inițiativă legislativă nu se referă la locuitorii acelor teritorii din Ucraina care au ajuns sub administrație românească în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial ca urmare a deciziei unui regim nedemocratic fascist. Este vorba de un act de dreptate istorică, deoarece românii din Maramureșul de dincolo de Tisa au devenit cetățeni români în cu totul alt context istoric, după Primul Război Mondial, ca urmare a unui democratic cu caracter plebiscitar, mai exact prin hotărârea Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia”, susține Adrian Oros, deputat al partidului Forța Dreptei, inițiator al propunerii legislative.

Conform propunerii de lege, „redobândirea cetățeniei române se referă la cetățenii români și la urmașii lor de până la gradul III inclusiv care au fost deposedați de cetățenia română împotriva voinței lor, în teritoriile care au fost adminstrate de România până în 26 iulie 1921, respectiv în teritoriile care au aparținut României până în 28 iunie 1940”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...