Programa școlară e încărcată cu materii noi. Așa vor statul și anumite grupuri de interese

Din anul școlar 2023-2024, elevii de clasa a XI-a au o nouă materie de studiu obligatoriu, Istoria evreilor – Holocaustul. Părerile elevilor și profesorilor sunt împărțite față de noua materie. Unii o consideră utilă, alții văd în ea doar o încărcare a curriculei școlare.

Dacă privești la domeniul Educației din România ultimilor ani, nu poți să nu constați că, în funcție de tema majoră care apare în mediul social, autoritățile mai adaugă câte o disciplină de studiat în programa și așa aglomerată a elevilor. Și, culmea, tot nu se îmbunătățește calitatea învățământului, ba chiar dimpotrivă! „Părerea mea sinceră este că Istoria evreilor. Holocaustul putea rămâne materie opțională în continuare. Adică să o aprofundeze doar elevii interesați în mod special. Noi, la liceu, oricum organizăm comemorarea Holocaustului pe 9 octombrie și dedicăm, în fiecare an, o oră extracuriculară cu accent pe importanța sa istorică, așa cum facem și de Ziua Micii Uniri sau la alte asemenea evenimente. Dar, dacă s-a introdus, asta este”, declară Elena H, profesor de istorie la un liceu bucureștean. Și nu e singura care crede astfel. Mai mulți profesorii spun că, în mare, de 17 ani, programa școlară nu s-a schimbat foarte mult, deci noutăți extraordinare nu sunt. Doar anul acesta a apărut ca materie obligatorie Istoria evreilor. Holocaustul, iar de la anul va fi Istoria Comunismului în România. A fost impusă prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Și unde-i lege nu-i tocmeală, nu-i așa?! Există tocmeală, însă, înainte de a deveni lege, atunci când unii sau alții fac lobby pentru ca anumite articole să apară într-o lege sau alta, în funcție de interese. Cam așa a fost și cu articolul 88 care introduce ca materii obligatorii Istoria evreilor și Istoria Comunismului. Prima a fost motivată de faptul că vrem să ne aliniem la normele europene. OK, să ne aliniem atunci! Dar noi, ca de obicei, punem carul înaintea boilor. În loc să corelăm învățământul cu necesitățile elevului și cerințele pieței muncii, unde, în cele din urmă, va ajunge ca adult, corelăm cu interesele a tot felul de grupuri sociale, mai mult sau mai puțin justificate, mai mult sau mai puțin vocale și potente financiar. Sigur că e bine să cunoaștem istoria evreilor și Holocaustul, doar poate că nu e cazul să ai două semestre pentru asta. De curând, un politician a spus că vrea să introducă o nouă disciplină – traficul și consumul de droguri, iar mâine-poimâine ne trezim că găsim justificare pentru istoria exploziilor, mai mult sau mai puțin GPL, ca materie de sine stătătoare. Până la urmă, oricine poate aduce argumente pentru importanța unei materii sau a alteia. Întrebarea care se pune este: îi ajută asta pe elevi, mai târziu, pe piața muncii și în viață? Din păcate, nu prea, spre deloc!

Programa școlară nu ar trebui făcută la presiunea politicienilor

Nici elevii nu cred că introducerea unei materii obligatorii noi este o idee prea strălucită. „Considerăm că e important ca elevii să aibă anumite cunoștințe despre Holocaust și istoria evreilor, pentru a evita asemenea tragedii pe viitor. Dar nu credem că o astfel de decizie ar trebui luată de Parlament. Ar fi mai potrivit să țină de legislația secundară, iar curricula să fie gândită și hotărâtă de specialiștii din Ministerul Educației. Am văzut în ultimi ani un curent populist din partea parlamentarilor, care vin lunar cu propuneri de diferite materii, cu câte 2-3 proiecte de lege, de parcă programa școlară e sac fără fund. Cât să-i mai încarci și pe elevi? Istoria evreilor, Istoria comunismului și Istoria, robia și deportarea romilor (materie momentan opțională) puteau fi înglobate într-o singură disciplină”, susține Ariana Dudună, elevă în clasa a XII-a a Colegiului Național Mihai Eminescu, din Constanța, președintele Asociației Elevilor din Constanța.

Interesul poartă fesul

La noi, în prezent, elevii de liceu au 14-15, uneori și mai multe materii de studiat, în timp ce elevii din alte state europene au o abordare mai specializată și studiază aprofundat doar 5-7 materii. În Marea Britanie, elevii de liceu studiază chiar mai puține materii, în jur de 3-4. În Europa sunt două viziuni, viziunea specializată, în care elevii își aleg materiile în mod specializat, și cea generalizată, în care elevii au mai multe materii. Totuși, nimeni nu are câte 15 materii de studiat, în afară de noi. Păi, dacă vrem să facem ca în Europa, de ce nu ne aliniem și la acest capitol? Fiindcă la noi primează întotdeauna interesul. A vrut BOR să introducă religia ortodoxă în școală? A făcut lobby și a fost introdusă. Acum parlamentarii s-au pus bine cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și ne-am pricopsit cu o nouă materie școlară. Evident că profesorii care au participat la grupul de studiu au mers în vizite de lucru în Israel!

Avem o disciplină obligatorie, dar nu și un manual tipărit

Nici nu s-a publicat bine legea în Monitorul Oficial, că s-a și hotărât, prin ordin de ministru, la început de august, obligativitatea materiei Istoria evreilor, chiar de la 11 septembrie. Inițial, legea prevedea introducerea acestei materii din anul școlar 2025-2026, dar o ordonanță de guvern a grăbit lucrurile. Nu s-a întâmplat la fel și cu obligativitatea studierii Istoriei Românilor, care va deveni disciplină obligatorie din 2024-2025. Ciudată această grabă! Mai ales că nici măcar nu există un manual fizic, tipărit pentru Istoria evreilor. Holocaustul. „Există în lucru prima parte dintr-un ghid metodologic care se realizează în cooperare cu profesori universitari și din învățământul preuniversitar. Despre manual nici nu poate fi vorba. Așteptăm să apară, din clipă în clipă, acest ghid. Eu am încărcat pe resurseeducaționale.ro un manual despre Istoria evreilor. Holocaustul, care poate fi utilizat de profesori la clasă. Sunt unul dintre inițiatorii săi. Nu e o problemă lipsa manualului, fiindcă oricum, mulți profesori au predat până acum acest curs la liceu, ca materie opțională, deci se cam știe despre ce este vorba, există materiale auxiliare ajutătoare. Ca tematică nu sunt lucruri deosebite sau foarte noi”, susține profesorul Mihai Manea, Inspector Școlar de Istorie pe București. Manea este unul dintre susținătorii introducerii Istoriei evreilor ca materie obligatorie pentru elevi, fiindcă „Prin acest curs se urmărește un singur lucru: formarea de valori și atitudini elevului, care trebuie să învețe să se poarte într-o societate democratică, să gândească în mod critic, să știe să combată anumite concepții sau teorii antisemite, etc.” Inspectorul și alți profesori din grupul de lucru au fost pentru asta în Israel și în Polonia, în documentare, și au colaborat cu Insitutul „Elie Wiesel”.

Manualul fizic este așteptat prin februarie 2024

În urma metodologiei, care va fi disponibilă în curând, un grup de profesori va elabora un manual. Va fi trimis unei comisii și, prin luna februarie a anului viitor, Ministerul educației va organiza licitația de selecție a editurilor care vor edita manualul despre care vorbim. Până atunci, elevii vor învăța pe baza informațiilor transmise de profesor, la ore, în funcție de ghidul metodologic. Școala a început de 11 zile, dar ghidul nu e încă gata. La disciplina Istoria Comunismului în România, profesorii lucrează, deocamdată, după un manual din 2008-2009, elaborat de Institutul pentru Studierea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.