Războiul din Orient are efecte şi în România. Cum ne afectează

Escaladarea militară în Orientul Mijlociu pune presiune pe piețele financiare și pe rutele-cheie de transport energetic. Atacurile lansate sâmbătă de Statele Unite și Israel asupra Iranului, care au vizat structuri de conducere, au ridicat nivelul de alertă în statele din Golful Persic și au amplificat temerile privind o posibilă perturbare a fluxurilor globale de petrol. Pentru România, efectele s-ar putea resimți direct la pompă, în contextul afectării rutelor de transport.

Avertismente în Strâmtoarea Ormuz

Forța Navală a Uniunii Europene a anunțat că Gardienii Revoluției din Iran au transmis mesaje radio către nave, avertizând că trecerea prin Strâmtoarea Ormuz „nu este autorizată”. Potrivit agenției AFP, avertismentele au vizat un punct de tranzit esențial pentru comerțul mondial cu petrol.

Agenția iraniană Tasnim a relatat că Gardienii Revoluției au informat mai multe nave că traversarea strâmtorii este „periculoasă” din cauza insecurității din sector și că aceasta este „închisă de facto”. Deși oficiali iranieni și unele publicații au evocat în repetate rânduri posibilitatea închiderii strâmtorii în caz de conflict, până în prezent nu a fost anunțată o decizie oficială.

Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ 20% din oferta mondială de petrol, ceea ce transformă zona într-un barometru al tensiunilor regionale.

21:20 • ACTUALITATE

Nicio victimă sau rănit în rândul americanilor ca urmare a ripostei Iranului

21:00 • ACTUALITATE

Qatar, Bahrain, Emiratele Arabe Unite… Mai multe țări din Orientul Mijlociu țintite de Iran după loviturile americane și israeliene

Petrolul, primul indicator al tensiunilor

Prețul petrolului reacționează rapid la orice semn de instabilitate în regiune. Vineri, cotația Brent se situa în jurul valorii de 73 de dolari pe baril, cu aproximativ 20% peste nivelul de la începutul anului.

Citeşte şi: Teheranul, între artificii și doliu după moartea lui Ali Khamenei. „Trump tocmai a eliberat Iranul pentru iranieni”

Patru surse din piață au declarat că unele companii petroliere și case de trading au suspendat transporturile de țiței și carburanți prin Strâmtoarea Ormuz, pe fondul atacurilor.

William Jackson, economist-șef pentru piețe emergente la Capital Economics, estimează că, într-un scenariu limitat, petrolul Brent ar putea urca spre 80 de dolari pe baril, nivel atins în timpul conflictului de 12 zile din Iran, anul trecut. În cazul unui conflict prelungit, cu impact direct asupra ofertei, prețul ar putea ajunge la 100 de dolari pe baril, ceea ce ar adăuga între 0,6 și 0,7 puncte procentuale la inflația globală.

Volatilitate pe piețe și presiuni valutare

Tensiunile se suprapun peste un an deja marcat de fluctuații puternice, generate de tarifele impuse de administrația Trump și de vânzările masive din sectorul tehnologic. Indicele VIX, care măsoară volatilitatea pieței americane, a crescut cu o treime în acest an, iar volatilitatea implicită a obligațiunilor americane este în urcare cu 15%.

Pe piața valutară, reacțiile depind de amploarea conflictului. În timpul confruntărilor din iunie, dolarul s-a depreciat cu aproximativ 1%, mișcare ulterior inversată. Analiștii CBA apreciază că, dacă tensiunile afectează oferta de petrol și se prelungesc, dolarul ar putea câștiga teren în fața majorității monedelor, cu excepția yenului japonez și a francului elvețian, considerate active-refugiu.

Șechelul israelian rămâne expus volatilității. În iunie, moneda s-a depreciat cu 5% la debutul conflictului și a reacționat puternic și în episoadele de escaladare din aprilie și octombrie 2024. JPMorgan notează că presiunea ar putea fi mai persistentă de această dată, în special dacă Israelul își extinde operațiunile împotriva aliaților regionali ai Iranului.

Activele-refugiu se întăresc

Francul elvețian, deja în apreciere cu 3% față de dolar în acest an, ar putea atrage noi fluxuri de capital, complicând strategia Băncii Naționale a Elveției. Aurul, aflat într-o creștere record în 2026, cu un avans de 22%, ar putea continua să fie căutat de investitori, la fel ca argintul.

Cererea pentru obligațiunile americane a crescut în ultimele săptămâni, iar randamentele au scăzut. Bitcoin nu mai este perceput drept activ-refugiu: a scăzut cu 2% sâmbătă și a pierdut peste un sfert din valoare în ultimele două luni.

Bursele din Golf, primele reacții

Primele reacții ale investitorilor sunt așteptate pe bursele din Arabia Saudită și Qatar. Indicii din regiune sunt puternic corelați cu evoluția petrolului, însă un conflict extins ar putea pune presiune suplimentară asupra piețelor locale.

Ryan Lemand, CEO și cofondator al Neovision Wealth Management, estimează că acțiunile din Golf ar putea scădea cu 3–5% dacă ostilitățile continuă. Indicele principal al bursei saudite a coborât cu 1,3% în ultimele cinci zile până joi, marcând a doua săptămână consecutivă de declin. Piața din Dubai, care se redeschide luni, a înregistrat scăderi în ultimele două săptămâni.

Impact asupra aviației și industriei de apărare

Companiile aeriene globale au anulat sâmbătă zboruri în regiunea Orientului Mijlociu, iar acțiunile lor ar putea fi afectate dacă spațiul aerian se restrânge și conflictul se extinde.

În schimb, producătorii europeni de armament, care au crescut deja cu 10% în acest an, ar putea beneficia de o cerere sporită în contextul amplificării tensiunilor regionale.