Reabilitare doar pe hârtie: Parcul Herăstrău, între promisiuni și realitate

Într-un oraș în care poluarea atinge valori alarmante în mod constant, necesitatea unor spații verzi care să contracareze efectele nocive ale acesteia este uriașă. Însă Capitala României, care a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani în sectorul construcțiilor, nu doar că duce o lipsă acută de astfel de spații, dar și cele existente sunt lăsate să se sufoce sub nepăsarea și lipsa de implicare ale autorităților. Spre exemplu, cel mai mare parc din București, Parcul Regele Mihai I, sau Parcul Herăstrău, așa cum este cunoscut, nu mai este demult o oază de sănătate și relaxare pentru bucureșteni. Gunoaiele, aleile găurite, malurile rupte ale lacului și băncile distruse nu fac altceva decât să îi dezguste pe vizitatori. Mai mult, pericolele pândesc la tot pasul. Iar cei mai expuși riscului de accidente sunt copiii. Primăria Generală a promis să rezolve toate problemele. Doar că până acum, rezultatele se las așteptate, lăsând cel mai mare spațiu verde din Capitală într-o paragină totală.

Mărirea și decăderea celui mai mare și impresionant parc din București – Parcul Herăstrău

De ani buni, Parcul Regele Mihai I este ocolit de autorități. Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), instituție aflată în subordinea Primăriei Generale, este cea care ar trebui să se ocupe de îngrijirea lui.

Doar că, în fiecare an, mai mult de o toaletare superficială a copacilor nu s-a făcut. Se poate observa indolența celor care administrează parcurile la o simplă plimbare pe aleile celui mai important spațiu verde din București.

21:01 • POLITICĂ

Nicușor, lovit din toate părțile: ”Primarul general a blocat dezvoltarea orașului”

18:20 • Administratie

Avaria care a lăsat jumătate din Capitală fără apă caldă, simbolul eșecului marca Nicușor Dan

Recent, Puterea.ro atrăgea atenția asupra riscurilor la care sunt expuși copiii atunci când merg în Parcul Herăstrău la locurile de joacă. Spațiile special amenajate pentru ei au fost eliminate în decursul anilor, iar cele care au rămas prezintă adevărate pericole pentru cei mici. Mai multe detalii pe marginea acestui subiect puteți afla accesând ”Nicușor, dormi?” Locurile de joacă din Parcul Herăstrău, un adevărat pericol pentru copii: tobogane rupte, leagăne ruginite care stau să cadă și cratere în…

Dar nu numai locurile de joacă au fost lăsate în paragină, ci chiar întregul parc. Aleile prezintă crăpături adânci, malurile stau să se surpe, multe dintre bănci sunt rupte, iar gunoaiele colcăie printre copaci. Totodată, nu pot trece neobservate micile clădiri dezfectate amplasate din loc în loc pe spațiul verde, pline de deșeuri și care adesea găzduiesc oameni ai străzii.

Toate acestea dezvăluie un peisaj sumbru pe care vizitatorii sunt obligați să îl ”admire” de fiecare dată când aleg să meargă să se relaxeze în Parcul Herăstrău. Doar mesajele răzlețe ale îndrăgostiților, pictate pe asfaltul crăpat al aleilor, te mai pot face să zâmbești atunci când ajungi în grădina urbană întinsă pe 187 de hectare.

Parcul Herăstrău, prin ochii cetățenilor

Problemele cu care se confruntă Parcul Herăstrău sunt evidente și pentru cei care obișnuiesc să îl viziteze. Domnul Florin, un bărbat trecut de prima tinerețe, locuiește la o aruncătură de băț de Herăstrău, în cartierul Băneasa. Vine des aici să se plimbe și ne-a mărturisit că în ultimii ani întreg parcul a început să se degradeze constant din cauza lipsei de implicare a autorităților.

”Se degradează din ce în ce mai mult. Este foarte multă mizerie. Trotuarele, iarăși, arată jalnic. Trec copiii, se pot lovi.

În urmă cu 6-7 ani, parcul arăta mai bine. Chiar ne gândeam, ”Doamne, unde o ajunge?” – ne-a mărturisit acesta.

Bărbatul spera că odată cu schimbarea administrației, în urmă cu patru ani, lucrurile să se schimbe și ele, dar nu a fost așa.

”Am sperat că dacă se schimbă primarul, se întâmplă ceva. Degeaba. E păcat asemenea parc să arate așa. ”, a mai spus bărbatul, care a mai semnalat un aspect deloc de neglijat: tăierea copacilor din Parcul Herăstrău.

”Taie copacii în nesimțire. Le pun ceva la rădăcină, îi taie noaptea și apoi acoperă să nu se vadă că s-a tăiat. Nu știu ce plan au. Cred că vor să defrișeze să facă ceva aici.”, ne-a precizat Florin, completând că în opinia lui sunt necesare controale regulate în parc ”măcar o data pe lună”.

Doamna Ileana, cunoaște și ea parcul Herăstrău de mult timp. Spune că nu există grad de comparație între cum arată astăzi și acum arăta în urmă cu câteva decenii.

”Când ne-am mutat în București, acum 30 de ani, era o frumusețe rară. Erau foarte multe flori, iarba era tăiată. Acum… Să vedeți ce este pe partea cealaltă (către Piața Presei n.r.)… Șobolani, la ordinea zilei, mizerie. Te sperii…” ne-a precizat femeia.

Dorin, un tânăr care se odihnea pe o bancă după o sesiune de jogging ne-a măturisit: ”Multe alei au crăpături mari. Vin des cu bicicleta și cu căruțul cu cel mic. Este mai dificil de mers pe porțiunile unde aleile sunt stricate.”

Zeci de milioane de lei pentru investiții în parcuri… doar pe hârtie

Primarul general Nicușor Dan a promis investiții masive în parcurile din București. Nu doar Herăstrăul arată deplorabil, ci și alte parcuri care odinioară completau farmecul Bucureștiului, precum Grădina Cișmigiu.

Într-un răspuns pentru Puterea.ro, ALPAB a dezvăluit care sunt sumele pe care are în plan să le investească în parcurile Herăstrău și Cișmigiu. Vi le prezentăm mai jos:

• Parcul Regele Mihai I (Parcul Herăstrău) – 73,758,414.07 lei fără TVA. Banii vor fi cheltuiți pentru: reparații capitale – Apărări de mal, lucrări care prevăd reparații și înlocuire echipamente locuri de joacă, reparații la instalațiile de udat și irigat, reparații alei, întocmire PUZ, proiectare și execuție pod pietonal zona Cale ferată – Herăstrău.

• Parcul Cișmigiu – 13,526,147.99 lei fără TVA. Sumele vor fi folosite pentru reparații la instalațiile de udat și irigat, reparații alei, intervenții, întreținere și reparații curente la fântâni și bazine, reparații capitale – Expertiză și DALI (documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie n.r.) – Podul de Nuc, realizare PUZ.

De asemenea, ALPAB a făcut precizări și despre stadiul în care se află aceste proiecte. Potrivit instituției, în afară de reparațiile pavilioanelor Expo-Flora, care vor fi finalizate până la sfârșitul acestei luni, niciunul dintre obiectivele asumate nu a trecut de faza de proiect.

• ”Proiectul pentru reabilitarea malurilor lacului Herăstrău este în derulare, mai exact în faza de proiectare tehnică și execuție. Vă precizăm că toate lucrările de reparații se fac etapizat, astfel încât, în prima fază ALPAB a demarat procedura pentru proiectare „Reparații capitale apărări de mal, lac Herăstrău, inclusiv apărări de mal insule Herăstrău”. Estimăm începerea lucrărilor în toamna anului curent.

• ”Pentru obiectivul Lucrări de reparații la instalațiile de udat și irigat din Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău), acesta este în faza de realizare a documentației pentru viitoarea achiziție. Același stadiu este și la obiectivul Lucrări de reparații la instalațiile de udat și irigat din Parcul Cișmigiu. Documentația va urma traseul necesar după aprobarea bugetului ALPAB pe anul 2024.

• A.L.P.A.B  are in derulare procedura de achiziție publică – Furnizare echipamente de joacă  și servicii  de montaj- în vederea modernizării și menținerea siguranței în exploatare, a unui număr de 30 de zone (locuri joaca) în parcul Herăstrău, care se va finaliza prin încheierea unui acord cadru având ca valabilitate 2 ani. După atribuirea Acordului-Cadru, autoritatea contractantă va încheia contracte subsecvente pe perioada de valabilitate a acordului-cadru, în funcție de bugetul alocat pentru această destinație.

• Reparațiile la cele două pavilioane Expo-Flora  sunt în derulare, iar la sfârșitul lunii martie se preconizează încheierea lucrărilor.

• La momentul actual au loc lucrări de reparații la cuva Lacului Mare din Parcul Cișmigiu.

• Pentru obiectivul Lucrări de reparații la aleile din Parcul Cișmigiu la momentul actual documentația premergătoare procesului de achiziție este în lucru.”

Parcurile din București, și acum fără pază

De mai bine de doi ani, parcurile bucureștene au rămas fără pază. Prin fiecare parc patrulează zilnic poliția locală, poliția națională și jandarmeria, dar nicio autoritate nu are serviciu permanent.

În ultimii ani, au existat mai multe sesizări cu privire la fapte de agresiune în parcuri. Unul dintre exemplele în acest sens este cel al actriței Andreea Hristu de la Teatrul Excelsior, care a fost agresată de un individ după ce a refuzat să îi dea bani acestuia. Nimeni nu a intervenit pentru a o salva, iar tânăra a sunat singură la 112.

ALPAB susține că are prevăzute în buget sume pentru paza din parcurile Capitalei. Potrivit instituției, în momentul de față se află în derulare ”procedura de achiziție publică – Servicii de pază și patrulare – pentru 35 de obiective aflate în administrare, cu un număr de 91 de posturi, care se va finaliza prin încheierea unui acord-cadru cu valabilitate de 2 ani.”

”Conform documentației de atribuire, paza obiectivelor se va asigura cu personal abilitat, 24/24 ore, de luni până duminică, urmând ca în decursul anului 2024, pentru anumite obiective să se implementeze un sistem mixt, format din pază umană și sistem CCTV, în conformitate cu prevederile Rapoartelor de Risc la securitatea fizică revizuite.” – transmite ALPAB.

Valoarea estimată a achiziției este cuprinsă între 19 și 38 de milioane de lei, arată ALPAB.

Povestea Parcului Herăstrău. Dintr-o mlaștină, într-o adevărată bijuterie

Înainte de 1930, zona pe care se află astăzi parcul era o zonă mlăștinoasă care a fost asanată în perioada 1930-1935. În 1939 s-au trasat primele alei, iar de proiectul parcului s-au ocupat arhitecții Ernest Pinard și Friedrich Rebhuhn. Ultimul, un arhitect peisagist german care a lucrat în Anglia, Franța și Elveția, a venit în 1910 în România, unde i s-a oferit postul de șef al secției horticole a orașului București. Tot el a fost cel care s-a ocupat și de Grădina Cișmigiu.

Citește și: Terasele din Herăstrău își continuă activitatea, la două săptămâni după ce Clotilde Armand a anunțat desființarea lor

În 1936, din inițiativa profesorului Dimitrie Gusti, s-a înființat Muzeul Satului pe malul lacului Herăstrău. Teatrul de Vară din Herăstrău, situat lângă Muzeul Satului, a fost construit în 1956.

În 1951, parcul a fost extins, transformat și reinaugurat în forma sa actuală.

De-a lungul istoriei sale, parcul s-a numit Național, Carol al II-lea, I.V. Stalin și Herăstrău. În decembrie 2017, odată cu moartea regelui Mihai I, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat schimbarea numelui în Parcul Regele Mihai I.