Rectificare bugetară: ajustări majore pe energie, transport și fonduri europene. Impact financiar negativ de 2,1 miliarde lei DOCUMENT

Guvernul propune o rectificare bugetară cu un impact financiar semnificativ. Veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu 2,135 miliarde lei, potrivit unui proiectului de ordonanță. Executivul justifică urgența măsurii prin riscul perturbării activității unor companii strategice din energie și transporturi, precum și prin necesitatea corelării bugetului cu evoluțiile macroeconomice reale din primele zece luni ale anului.

Documentul invocă inclusiv riscul blocării activității TAROM și CFR SA, în lipsa majorării contribuției statului la capitalul social, măsură care trebuie adoptată cu respectarea legislației privind ajutorul de stat.

Ajustări pe partea de venituri

Veniturile bugetului de stat scad cu 2,113,6 milioane lei, principala corecție negativă fiind generată de fondurile externe nerambursabile:

• –1.668,7 milioane lei din sumele aferente PNRR;
• –244,5 milioane lei din sume primite de la UE pentru plăți și prefinanțări.

09:46 • ECONOMIE

Conducerea BID, cea de-a treia bancă a statului, a intrat în provizorat

16:01, 24.11.2025 • ECONOMIE

Conducere provizorie la cea de-a treia bancă a statului român

Pe partea de venituri fiscale, evoluțiile sunt mixte:

• Impozitul pe profit crește cu +939,7 milioane lei, datorită depășirii programului pe primele 10 luni.
• Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice scad cu –980,6 milioane lei.
• Taxa pe valoarea adăugată: –170,1 milioane lei.
• Impozitul pe venit și salarii: –71,8 milioane lei.
• Taxe pe utilizarea bunurilor și activități: –168,1 milioane lei.
• Venituri nefiscale: creștere de +236,4 milioane lei.

Diminuări și redistribuiri pe partea de cheltuieli

Cheltuielile bugetului de stat se reduc cu 2.740,3 milioane lei, însă ajustările pe capitole sunt eterogene:

• Cheltuieli de personal: –255 milioane lei;
• Dobânzi: –1.000 milioane lei;
• Subvenții: +342 milioane lei;
• Transferuri între instituții publice: +2.217 milioane lei;
• Asistență socială: –625,1 milioane lei;
• Cheltuieli din PNRR (granturi): –2.017,8 milioane lei;
• Cheltuieli din PNRR (împrumut): –584 milioane lei;
• Cheltuieli de capital: +552 milioane lei.

Ordonatori de credite: cine câștigă, cine pierde

Majorări de buget:

• Ministerul Sănătății: +1.511,9 milioane lei – creștere destinată în principal Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
• Ministerul Transporturilor: +750 milioane lei – suplimentări la subvenții, asistență socială și active financiare.
• Ministerul Agriculturii: +80,8 milioane lei – în special pentru subvenții.

Diminuări importante:

• Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: –2.089,86 milioane lei.
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: –1.600,6 milioane lei.
• Ministerul Economiei: –499,2 milioane lei.
• Ministerul Public: –320,7 milioane lei.
• STS: –145,1 milioane lei.
• Ministerul Muncii: –129,2 milioane lei, deși primește suplimentări punctuale pentru ajutoarele de încălzire și transferuri către bugetul asigurărilor sociale.

Sume suplimentare pentru administrația locală

Guvernul majorează cu 170,1 milioane lei sumele defalcate din TVA pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap grav.

Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

Bugetul FNUASS este majorat la venituri cu 1.596,8 milioane lei, iar la cheltuieli cu 2.233,7 milioane lei, ceea ce conduce la diminuarea excedentului cu 636,9 milioane lei. Fondurile suplimentare sunt destinate:

• materialelor și serviciilor medicale,
• plății influențelor salariale din spitalele publice,
• plății concediilor medicale și indemnizațiilor de sănătate.

Creșterea plafonului datoriei publice

Pentru finalul anului 2025, Guvernul propune majorarea plafonului datoriei publice la 60% din PIB, pentru a permite finanțarea necesarului bugetar și prefinanțarea obligațiilor pe 2026. Deficitul bugetar pe 2025 rămâne programat la 8,4% din PIB, în termeni cash.

Rectificarea presupune derogări multiple de la Legea responsabilității fiscal-bugetare și de la Legea plafoanelor, invocând evoluția indicatorilor macroeconomici și execuția inițială a bugetului.

Impact social

Măsurile permit plata ajutoarelor pentru încălzire cu combustibili solizi și petrolieri; finanțarea drepturilor persoanelor cu handicap grav; asigurarea continuității serviciilor medicale; plata concediilor medicale și a indemnizațiilor de sănătate.

Monitorizarea execuției bugetare

Ministerul Finanțelor va stabili ținte trimestriale pentru venituri, cheltuieli și deficit, iar ordonatorii principali de credite vor transmite propunerile de eșalonare a cheltuielilor, conform Legii responsabilității fiscal-bugetare.

Ce spune ministrul Nazare

Rectificarea bugetară aflată încă în discuție va fi prezentată vineri în ședința de Guvern și menține deficitul bugetar la nivelul asumat de 8,4% din PIB, a anunțat ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă susținută joi, 27 noiembrie. Potrivit acestuia, documentul se bazează pe redistribuiri interne de fonduri și pe o reevaluare a cheltuielilor anticipate pentru ultima lună din an. „Această rectificare bugetară prezervă ținta de deficit de 8,4%. Am făcut redistribuiri de sume în interiorul bugetului, plecând de la premisa de cheltuială și anticipând cheltuielile pe ultima lună din an”, a declarat ministrul.

Cea mai mare parte a fondurilor alocate prin rectificare este destinată sectorului sanitar. Potrivit ministrului, peste 2 miliarde de lei vor acoperi servicii medicale, medicamente și concedii medicale. „Practic, acoperim servicii medicale, medicamente, concedii medicale de peste 2 miliarde de lei. Aceasta este cea mai mare sumă pe care o veți regăsi în rectificare”, a precizat Alexandru Nazare.

A doua alocare ca importanță vizează Ministerul Transporturilor, unde rectificarea bugetară va acoperi nevoi legate de plata arieratelor. „Acoperim nevoi legate de anumite plăți de arierate la Ministerul Transporturilor. Aceasta este practic a doua sumă ca importanță”, a declarat ministrul Finanțelor.

Pentru a susține aceste alocări, Ministerul Finanțelor a realizat economii și a redistribuit sume provenite de la ordonatorii principali de credite, în urma analizării necesarului real de cheltuieli pentru luna decembrie. „Am făcut economii, în principal, de la Ministerul Finanțelor și am colectat sume de la mai mulți ordonatori de credite, astfel încât să vedem exact ce sume intenționează să cheltuie pe decembrie”, a explicat Nazare.

Totodată, ministrul a subliniat că plata arieratelor nu afectează ținta de deficit bugetar, ci contribuie la îmbunătățirea indicatorilor calculați după metodologia europeană ESA. „Această operațiune ne ajută foarte mult la deficitul pe ESA, dar fără să afectăm ținta de deficit asumată”, a precizat acesta.

Rectificarea bugetară va permite și acoperirea cheltuielilor de personal în acele instituții unde bugetele pentru salarii s-au epuizat încă din lunile august–septembrie. „Le vom acoperi, pentru că e important să închidem anul și să tranșăm această problemă legată de cheltuielile de personal”, a conchis ministrul Finanțelor.

OUG-rectificare-BS-2025