Revoltă în justiție: Zeci de judecători dau statul în judecată pentru a recupera banii din impozitul progresiv pe pensii

Publicat: 21 ian. 2026, 08:16, de Ionut Jifcu, în Justitie , ? cititori
Revoltă în justiție: Zeci de judecători dau statul în judecată pentru a recupera banii din impozitul progresiv pe pensii

Un nou conflict juridic de proporții a izbucnit între magistrații pensionari și statul român, miza fiind recuperarea sumelor reținute prin impozitarea progresivă a pensiilor speciale, măsură declarată neconstituțională la finalul anului trecut. Un grup semnificativ de judecători din județul Bihor a decis să nu mai aștepte o soluție legislativă și a deschis acțiuni în instanță pentru a-și recupera banii.

Zeci de judecători, proces deschis la Tribunalul Bihor împotriva Casei de Pensii

Lupta s-a mutat de la Curtea Constituțională direct în sălile de tribunal. Luni, 16 judecători pensionari au înregistrat o acțiune colectivă la Tribunalul Bihor, chemând în judecată Casa Județeană de Pensii Bihor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), relatează publicaţia Bihoreanul. Reclamanții solicită instanței să oblige statul la restituirea sumelor reținute suplimentar în perioada în care a fost aplicat impozitul progresiv pensiilor de serviciu, înainte ca această prevedere să fie anulată de CCR.

Blocajul administrativ care a dus la această situație a fost confirmat de autoritățile locale.

„Este vorba despre impozite reținute pe o perioadă de 13 luni, care ar fi trebuit restituite, însă acest lucru nu a fost posibil până acum din cauza lipsei unui act normativ care să reglementeze procedura de returnare”, a declarat pentru BIHOREANUL șeful Casei Județene de Pensii Bihor, Laurențiu Țenț.

 Zeci de magistrați cer daune de milioane de lei

Acțiunea celor 16 judecători înregistrată la începutul săptămânii este doar vârful aisbergului. Fenomenul este mult mai amplu la nivelul județului Bihor și riscă să se extindă în toată țara. Conform datelor furnizate de conducerea Casei Județene de Pensii, instituția a fost deja atrasă, în calitate de pârât, într-un număr impresionant de litigii.

Laurențiu Țenț a precizat că există nu mai puțin de 14 litigii similare pe rol, deschise de un total de 72 de magistrați pensionați. Impactul bugetar al acestor procese este unul considerabil. Valoarea cumulată a pretențiilor financiare formulate de foștii judecători se ridică la aproximativ 2,4 milioane de lei. Mai mult, magistrații nu solicită doar sumele de bază, ci și dobânzi legale penalizatoare și actualizarea sumelor cu rata inflației, ceea ce va crește factura finală pe care statul ar putea fi obligat să o plătească.

Decizia CCR care a dinamitat Codul Fiscal

Valul de procese a fost declanșat de Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României. Prin acest act, judecătorii constituționali au constatat neconstituționalitatea articolului 101 din Codul fiscal, introdus prin Legea nr. 282/2023, care instituia impozitarea progresivă.

Curtea a fost extrem de critică la adresa modului în care a fost redactată legea, apreciind că textul era „neclar și imprevizibil”, încălcând astfel principiile fundamentale ale legalității și securității raporturilor juridice.

În motivare, CCR a subliniat că formula de calcul aleasă de legiuitor utiliza indicatori variabili și eșua în a delimita clar partea contributivă de cea necontributivă a pensiei. Acest viciu legislativ permitea recalculări succesive și arbitrare, o situație pe care judecătorii constituționali au catalogat-o drept „inadmisibilă într-un stat de drept”.

Vid legislativ: Revenire la cota unică, dar fără banii înapoi

Imediat după publicarea deciziei CCR, sistemul fiscal a revenit la vechile norme, aplicând cota unică de impozitare de 10% pentru veniturile din pensii. Deși impozitarea curentă a fost corectată, problema banilor reținuți în perioada de aplicare a legii neconstituționale a rămas nerezolvată.

Până în prezent, Guvernul nu a adoptat un mecanism clar sau o ordonanță care să stabilească procedura de restituire a sumelor încasate nelegal timp de mai bine de un an. Această pasivitate a autorităților centrale a forțat mâna magistraților pensionari, care s-au văzut nevoiți să apeleze la instanțele de judecată pentru a-și recupera drepturile bănești, înainte ca acestea să fie afectate de termenele de prescripție.