România “la pământ”: De ce se SCUFUNDĂ Bucureștiul în unele zone. Și alt oraș are problema

O companie românească a realizat o hartă pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani cu zonele din România care se scufundă. Harta arată, cu acurateţe milimetrică, zonele stabile şi instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015–2019.

Fenomenul e îngrijorător și, conform măsurătorilor făcute din satelit, mai multe zone din România, printre care unele din București și Cluj-Napoca, se scufundă cu câțiva centimetri pe an, după cum notează national.ro. Municipiul Cluj-Napoca are câteva zone problematice printre care şi cartierul Bună Ziua în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidenţiale şi care se deplasează cu până la 12 mm/an. Potrivit hărţii, câteva zone bine delimitate din zona centrală a Bucureştiului se scufundă cu până la 1 cm pe an.

Este vorba de clădiri din apropierea râului Dâmboviţa, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial, potrivit experților. Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ‘70-’80, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului. „Din cauza poziţiei sale pe râul Dâmboviţa şi a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporeşte riscul unor deformări cauzate de cutremure”, a declarat Florin Şerban, directorul general al companiei Terrasigna, potrivit national.ro.

Exclusiv

19:22 • POLITICĂ

Confuzie în rândul coordonatorilor AUR din București: Funcțiile deținute devin neclare

Și Colentina

De asemenea, cartierul Colentina din Capitală este construit pe un teren predispus să se scufunde la propriu și asta pentru că pământul pe care sunt construite multe din blocuri este moale. Riscul unor alunecări de teren este iminent. Alunecările de teren reprezintă un fenomen natural de risc, iar în cartierul Colentina au apărut ca urmare a unor serii de cutremure care au avut loc începând cu anii `70, punctul culminant fiind cutremurul din 1977, care a avut magnitudinea de 7,7 pe scara Richter. De asemenea, precipitațiile abundente au reprezentat, de asemenea, un factor în formarea alunecărilor de teren.

Cernavodă e stabilă

Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru România, este stabilă, conform informaţiilor obţinute prin procesarea imaginilor din satelit. În vecinătatea imediată a Dunării, precum şi în oraşul Cernavodă, există, însă, câteva zone în care pământul se tasează cu 3-6 mm/an. „Studiul regiunii Cernavodă a relevat faptul că podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedeste, în continuare solid si stabil”, a mai precizat Şerban.