România riscă blocarea a 44 de miliarde de euro din fonduri UE: întârzierea reformei fiscale tensionează relația cu Bruxelles-ul
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/04/pnrr.webp)
România se află într-un moment critic în relația cu Comisia Europeană, riscând să piardă accesul la fonduri în valoare de până la 44 de miliarde de euro, din cauza întârzierii reformei fiscale incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Executivul interimar amână cu cel puțin o lună adoptarea pachetului legislativ aferent, ceea ce compromite trimiterea la timp a cererii de plată numărul 4, potrivit unor surse guvernamentale citate de stiripesurse.ro. Conform calendarului european, România ar trebui să trimită această solicitare de plată până la finalul lunii iunie sau, cel târziu, la începutul lunii iulie 2025. Cererea include reforme esențiale, în special cea fiscală, considerată de Comisia Europeană drept un jalon-cheie. Întârzierea pune în pericol nu doar această tranșă, ci întregul buget UE alocat României prin PNRR și prin politica de coeziune.
Riscul unei suspendări totale: 44 de miliarde de euro la un pas de blocare
Surse guvernamentale avertizează că, în lipsa reformei, Comisia Europeană ar putea decide suspendarea fondurilor. Măsura ar avea un impact masiv, afectând capacitatea României de a lansa noi proiecte și angajamente financiare. „Se suspendă încheierea de noi angajamente legale și urmează procedura de suspendare a fondurilor”, au declarat sursele.
Fondurile vizate nu se limitează doar la PNRR, ci includ și banii destinați dezvoltării regionale, infrastructurii, digitalizării și educației, acordați prin politica de coeziune a UE. În total, este vorba despre aproximativ 44 de miliarde de euro – o sumă esențială pentru stabilitatea macroeconomică a țărilor și pentru modernizarea administrației publice.
Misiune de evaluare a Comisiei Europene în România, pe 4 iunie
Comisia Europeană a programat o vizită tehnică în România pentru date de 4 iunie, în cadrul căreia oficială europeană vor analiza stadiul implementării reformelor presupuse de autoritățile române. De rezultatul acestor evaluări depinde acceptarea cererii de plată și evitarea activităților procedurilor de sancționare.
Guvernul României a transmis deja un raport preliminar către Comisia la sfârșitul lunii aprilie, însă documentul nu include o legislație fiscală adoptată, ci doar angajați și intenții. Acest aspect ridică semne de întrebare în rândul oficialilor europeni, care se îngrijesc de măsuri concrete, nu doar planuri.
Acordul cu FMI, ultima soluție pentru salvarea fondurilor
În lipsa unei reforme fiscale adoptate rapid, România ar putea evita blocajul financiar doar printr-un acord de sprijin cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Potrivit acelorași surse, un angajament oficial față de FMI ar putea fi acceptat de Comisia Europeană ca dovadă a continuării reformei, în condițiile în care cele două instituții au o viziune comună asupra obiectivelor fiscale.
Această opțiune este însă una de avarie și presupune costuri politice și economice importante. Intrarea într-un acord cu FMI ar implica o monitorizare strictă și eventuale măsuri de austeritate, ceea ce ar putea alimenta tensiuni sociale și ar pune presiune pe viitorul guvern post-electoral.
Reformă fiscală esențială, dar întârziată de instabilitatea politică
Reforma fiscală pe care Comisia o dorește include măsuri structurale precum eliminarea facilitatilor fiscale excesive, extinderea bazei de impozitare, reducerea evaziunii și digitalizarea ANAF. Acestea sunt cerințe recurente ale Bruxelles-ului, însă contextul politic intern – cu un guvern interimar și alegeri în apropiere – blochează progresul.
Analiștii economici avertizează că neîndeplinirea jaloanelor PNRR va afecta încrederea investitorilor și va alimenta incertitudinile privind stabilitatea economică. De asemenea, pierderea accesului la fonduri europene poate duce la majorarea deficitului bugetar și la înăsprirea condițiilor de finanțare pe piețele externe.
România, din nou în întârziere față de termenele UE
Aceasta nu este prima oară când România riscă sancțiuni din cauza întârzierii reformelor asumate prin PNRR. În trecut, Comisia a semnalat întârzieri la jaloanele privind pensiile speciale, digitalizarea administrației și infrastructura verde. De fiecare dată, Bucureștiul a reușit să obțină amânări sau derogări, dar riscul pierderii credibilității și al blocajelor financiare persistă.
În lipsa unui răspuns rapid și coerent din partea guvernului, România se apropie de scenariul suspendării fondurilor UE – un scenariu cu efecte în lanț pentru întreaga economie.