România riscă să rateze revoluția crypto din UE. Două milioane de investitori sunt prinși într-un vid legislativ după intrarea în vigoare a MiCA

Piața criptomonedelor din România traversează un moment paradoxal. Deși aproximativ două milioane de români investesc deja în Bitcoin și alte active digitale, iar valoarea totală a portofoliilor este estimată la peste 12 miliarde de euro, România este singurul stat din Uniunea Europeană care nu a adoptat legislația necesară pentru aplicarea Regulamentului MiCA. În consecință, de la 1 iulie 2026, toate companiile care oferă servicii crypto trebuie să fie autorizate, însă în România acest lucru este imposibil.

Blocajul legislativ riscă să împingă operatorii către alte state membre, să reducă veniturile la buget și să expună investitorii unor riscuri suplimentare.

România, singura țară din UE unde autorizarea companiilor crypto este imposibilă

De la 1 iulie a devenit aplicabil în toate statele membre Regulamentul european MiCA (Markets in Crypto-Assets), primul cadru unitar de reglementare a pieței criptomonedelor din Uniunea Europeană. Noile reguli obligă toate platformele de tranzacționare, emitenții de criptomonede și furnizorii de servicii crypto să obțină autorizații speciale pentru a putea funcționa legal.

România se află însă într-o situație unică în Uniunea Europeană. Deși regulamentul european este direct aplicabil, autoritățile române nu au desemnat încă instituția competentă care să emită licențele prevăzute de MiCA, iar proiectul legislativ pregătit de ASF, Ministerul Finanțelor și Banca Națională încă din decembrie 2024 nu a fost adoptat.

Internațional

Ghișeftul zilei: Trump și miliardul profit din crypto

Prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Gabriel-Ioan Avrămescu, a explicat că nicio autoritate din România nu poate primi sau soluționa, în prezent, cereri de autorizare în baza regulamentului european, deoarece instituțiile competente nu au fost desemnate oficial.

Piața crypto din România a crescut spectaculos

În paralel cu întârzierea autorităților, interesul românilor pentru activele digitale a continuat să crească accelerat.

Estimările utilizate inclusiv în discuțiile oficiale arată că aproximativ două milioane de români dețin Bitcoin sau alte criptomonede, iar investițiile cumulate depășesc 12 miliarde de euro. Gradul de adopție este estimat la aproximativ 15,5% din populație, unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, iar specialiștii estimează că acesta ar putea ajunge la aproape 30% până la sfârșitul anului 2027.

O parte importantă dintre acești investitori folosesc platforme înregistrate în România, ceea ce îi expune direct efectelor lipsei unui cadru legislativ funcțional.

Firmele ar putea pleca în alte state UE

În lipsa posibilității de autorizare în România, operatorii din domeniu analizează mutarea în alte state membre care au implementat deja normele MiCA. Odată obținută licența într-o altă țară din Uniunea Europeană, aceștia vor putea continua să ofere servicii în România prin mecanismul „pașaportului european”, folosit deja în sectorul bancar, al asigurărilor sau al serviciilor de investiții.

Potrivit informațiilor din piață, unele companii au început deja procedurile de relocare, statele baltice fiind printre destinațiile preferate datorită infrastructurii digitale și cadrului legislativ favorabil. Consecințele pentru România ar putea fi importante. Statul ar pierde taxe și impozite colectate de la aceste societăți, ASF ar rămâne fără veniturile din autorizare și supraveghere, iar ANAF ar avea mai multe dificultăți în monitorizarea veniturilor obținute din tranzacțiile cu criptomonede.

Investitorii nu răspund penal, dar pot suporta consecințele

Specialiștii atrag atenția că persoanele care investesc în criptomonede nu sunt responsabile juridic pentru lipsa autorizației platformelor pe care le folosesc.

Totuși, dacă un operator ajunge să fie cercetat pentru desfășurarea activității fără licență, există riscul blocării conturilor bancare și al suspendării activității, ceea ce ar putea afecta accesul clienților la fondurile proprii. În plus, băncile ar putea decide să limiteze relațiile comerciale cu firmele neautorizate, din motive de conformitate și gestionare a riscurilor.

România riscă și o procedură de infringement

Întârzierea implementării legislației poate genera probleme și în relația cu Bruxelles-ul. Potrivit surselor citate de Economica, Comisia Europeană a început deja să solicite explicații autorităților române, iar deschiderea unei proceduri de pre-infringement, urmată eventual de infringement, este considerată probabilă.

Nu ar fi o premieră pentru România, care a mai fost sancționată pentru întârzieri în transpunerea legislației europene în domenii precum gestionarea deșeurilor, piața RCA sau alte obligații asumate la nivel comunitar.

În contextul actual, fără un Guvern cu puteri depline și cu Parlamentul aflat în vacanță, șansele ca legislația necesară să fie adoptată rapid sunt reduse.