România vrea un rol în reînarmarea Europei. Moșteanu cere fabrici și locuri de muncă, nu doar contracte de achiziții

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat într-un interviu pentru Politico că România cere beneficii industriale concrete din planul european de reînarmare. Bucureștiul nu vrea să rămână doar un cumpărător de echipamente militare, ci să devină parte a lanțului de producție, atrăgând investiții, fabrici și locuri de muncă în țară.

România cere investiții, nu decât achiziții

Oficialul român a explicat că planul de reînarmare al Uniunii Europene trebuie să aducă avantaje tuturor statelor membre, nu doar marilor puteri economice. Ionuț Moșteanu a subliniat că banii investiți în apărare trebuie să se întoarcă în economie prin dezvoltarea industriei naționale.

„Dacă tot cheltuim banii oamenilor pentru apărare, este important ca ei să vadă că o parte se întoarce în țară, de exemplu prin fabrici. Nu e vorba doar de cumpărat rachete din afară”, a spus ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu acordat la sediul NATO.

„Ne dorim ca o parte din producție să aibă loc în România. Vrem să fim parte din lanțul de producție. Toate țările vor o cotă cât mai mare, dar până acum doar câteva o au”, a adăugat el.

În prezent, state precum Franța, Germania, Italia și Suedia domină industria europeană de armament și atrag majoritatea contractelor, în timp ce țările din est, printre care și România, depind de furnizori externi.

12:15, 26.10.2025 • Apărare

Moșteanu dezvăluie planul defensiv al României: parteneriat cu Ucraina și investiții în tehnologie anti-dronă

14:24, 22.10.2025 • ECONOMIE

Care sunt industriile cu care România poate da lovitura în Europa

Ținte ambițioase pentru modernizarea armatei

După invazia Rusiei în Ucraina, Europa a accelerat planurile de înzestrare. Țările NATO au stabilit o nouă țintă de cheltuieli militare – 5% din PIB până în 2035, față de actualul prag de 2%.

Pentru România, obiectivul este creșterea bugetului apărării la 3,5% din PIB până în 2030, în condițiile în care acum se alocă 2,3%. Țara are însă o provocare majoră: modernizarea rapidă a armatei, care încă deține echipamente sovietice vechi.

Datorită poziției sale strategice la granița cu Ucraina, Republica Moldova și Marea Neagră, România este considerată o zonă-cheie pentru securitatea Europei de Sud-Est și găzduiește deja un grup de luptă NATO condus de Franța, cu participare americană.

Programul european SAFE: România, printre principalii beneficiari

România urmează să fie al doilea cel mai mare beneficiar al programului european SAFE, în valoare totală de 150 de miliarde de euro. Bucureștiul a solicitat un împrumut cu dobândă redusă de 16,7 miliarde de euro, din care două treimi vor fi destinate echipamentelor militare, iar restul infrastructurii, dar și sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova.

Moșteanu a explicat că fiecare investiție realizată prin SAFE trebuie să aducă și beneficii industriale pentru România.

Un exemplu este licitația de 6,5 miliarde de euro pentru achiziția a peste 200 de tancuri, unde condiția impusă este ca asamblarea finală să aibă loc în țară.

„Este foarte important ca în anii următori, atunci când vorbim despre cheltuirea banilor, să distribuim beneficiile industriale în mod echilibrat pe tot continentul”, a spus ministrul Apărării.

El a avertizat că, în cazul în care marii producători europeni nu acceptă cerințele României privind producția locală, guvernul va căuta alternative:

„Vom duce banii către companii din afara UE dispuse să o facă. Dacă unele programe nu se potrivesc regulilor SAFE, le vom finanța din bugetul național”, a explicat Moșteanu.

România devine un partener atractiv pentru marii producători

Guvernul de la București colaborează deja cu parteneri strategici precum SUA, Israel și Coreea de Sud, de unde a achiziționat sisteme Patriot, avioane F-35 și obuziere autopropulsate K9.

Compania sud-coreeană Hanwha Aerospace a declarat recent pentru Politico că România ar putea deveni un hub regional de producție militară pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

Ministrul Moșteanu consideră că România are avantajul infrastructurii industriale existente:

„Avem facilități de producție militară cu toate aprobările necesare. Nu sunt moderne, dar reprezintă un bun punct de pornire.”

Un exemplu concret este parteneriatul cu gigantul german Rheinmetall, pentru construirea unei fabrici de pulbere în România, finanțată parțial cu fonduri europene.

Industria auto, punctul de plecare pentru noua economie de apărare

Un alt atu major este industria auto românească, care poate fi adaptată rapid la producția de armament.

„Avem o industrie auto foarte puternică în România, care poate face tranziția către industria de apărare. Avem deja utilaje, linii de producție, expertiză și lanțuri de aprovizionare pregătite”, a spus Moșteanu.

Pentru a atrage investitorii, guvernul pregătește modificări legislative care să simplifice procedurile pentru investițiile în domeniul apărării.

„Căutăm să schimbăm legislația pentru a grăbi investițiile în industria de apărare. Știu că există un pachet legislativ în Bruxelles, dar nu știu când va fi gata. Prefer să avem ceva rapid”, a adăugat ministrul.

Prin implicarea activă în planurile europene de reînarmare, România își propune să treacă de la statutul de cumpărător la cel de producător strategic.

Această strategie nu vizează doar securitatea națională, ci și dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă și consolidarea rolului României în industria europeană de apărare.

„Dacă tot investim miliarde în apărare, trebuie să construim ceva durabil acasă”, a concluzionat Ionuț Moșteanu.