Se pregătește filajul legal: încălcare a vieții private sau necesitatea securității

În mijlocul unei dezbateri intense privind securitatea națională și drepturile individuale, o lege controversată pregătită de Ministerul de Interne din România ar putea schimba modul în care românii sunt supravegheați și monitorizați. Propunerea, depusă de deputatul PNL Gabriel Andronache, prevede înființarea unor unități speciale de filare a populației la nivelul subordonatelor Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit proiectului, aceste unități ar avea autoritatea de a efectua înregistrări audio-video-foto în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate, pe baza unor „motive verosimile„. Cu toate acestea, legea nu oferă o definiție clară a ceea ce constituie „motive verosimile„, lăsând loc interpretărilor subiective și riscului de abuzuri.

Unul dintre principalele puncte de dezbatere este legat de echilibrul delicat între protecția vieții private a cetățenilor și necesitatea de a asigura securitatea națională. În timp ce susținătorii proiectului argumentează că aceste măsuri sunt esențiale pentru combaterea amenințărilor la adresa securității naționale, criticii atrag atenția asupra riscului de încălcare a drepturilor individuale și de utilizare abuzivă a puterii de către autorități.

Există mai multe preocupări majore legate de proiectul de lege privind filarea românilor propus de Ministerul de Interne:

Încălcarea vieții private:

Unul dintre cele mai mari minusuri ale acestui proiect este încălcarea drepturilor individuale și a vieții private. Propunerea permite realizarea înregistrărilor audio-video-foto în spațiul public fără consimțământul persoanelor vizate, ceea ce ar putea duce la o supraveghere excesivă și la o invazie în intimitatea cetățenilor.

Riscul de abuzuri și discriminare:

Lipsa unei definiții clare a „motivelor verosimile” care justifică filarea și înregistrarea cetățenilor deschide calea către interpretări subiective și posibile abuzuri din partea autorităților. Acest lucru ar putea duce la discriminare și la folosirea arbitrară a puterii împotriva anumitor grupuri sau persoane.

Transparența și supravegherea insuficientă:

Proiectul de lege nu prevede mecanisme eficiente de supraveghere și control asupra activităților desfășurate de unitățile speciale de filare. Lipsa transparenței și a contului public adecvat ar putea facilita abuzurile și încălcările drepturilor omului fără nicio responsabilitate reală pentru autorități.

Lipsa unei justificări clare a necesității:

Proiectul de lege nu oferă o justificare clară și convingătoare a necesității acestor măsuri extreme de supraveghere. Absența unei amenințări imediate și reale la adresa securității naționale ar putea submina legitimitatea și necesitatea unor astfel de acțiuni intruzive.

În ansamblu, proiectul de lege ridică îngrijorări serioase cu privire la respectarea drepturilor individuale, protecția vieții private și supravegherea adecvată a activităților guvernamentale. Este crucial ca aceste preocupări să fie abordate în mod corespunzător înainte de adoptarea unei astfel de legislații și să se asigure că se găsește un echilibru adecvat între securitatea națională și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

În contextul actual al evoluțiilor tehnologice rapide și al creșterii preocupărilor legate de protecția datelor personale, este esențial ca orice inițiativă legislativă în acest domeniu să fie supusă unei analize riguroase și să fie însoțită de garanții solide pentru protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

În cele din urmă, decizia finală privind adoptarea acestei legi va fi una de o importanță crucială pentru societatea românească, reflectând echilibrul dintre securitatea națională și respectarea drepturilor individuale. Dezbaterile continue și implicarea cetățenilor în acest proces vor fi esențiale pentru asigurarea unei decizii juste și echitabile.

Tacit. Adică fără nici o dezbatere publică.

Propunerea a fost deja aprobată de comisiile de apărare și administrație din Camera Deputaților și va trece tacit de Camera Deputaților pe 6 aprilie, urmând să fie apoi transmisă la Senat pentru examinare.