Și-a manipulat Bulgaria cifrele inflației pentru a se califica pentru zona euro?

În aprilie, Bulgaria a anunțat (destul de pe furiș) o reducere extrem de neașteptată de 82,8% a tarifelor zilnice pentru tratamentul spitalicesc, scrie Politico. Chiar și prezentatorii televiziunii de stat au mărturisit că motivele din spatele acestei măsuri sunt un mister. Așadar, ce a pus la cale guvernul bulgar?

Răspunsul pare să vină acum în mod firesc: Sofia este acum pe cale să primească undă verde, luna viitoare, pentru a adopta moneda unică europeană la 1 ianuarie 2026, dar a trecut testul inflației doar la limită – iar scăderea costurilor sănătății a jucat un rol vital în acest sens. Aceste costuri reduse ale asistenței medicale au îndreptat atenția către controlul Bulgariei asupra prețurilor stabilite la nivel de stat și asupra modului în care acestea influențează indicii prețurilor de consum.

„Dacă ne uităm la datele privind inflația, singurul motiv pentru care Bulgaria s-a calificat ține de prețurile administrate de stat”, a declarat pentru Politico un fost oficial al guvernului bulgar, familiarizat cu datele.

„Este bine cunoscut faptul că datele statistice au fost ajustate pentru a arăta rezultate mai favorabile decât realitatea – în special în sectoare precum serviciile poștale, transporturile și asistența medicală.”

Deși asistența medicală este factorul important, tarifele feroviare au fost, de asemenea, reduse cu peste 9%, iar costurile poștale au fost reduse aproape la fel de mult. În total, reducerile prețurilor stabilite de stat au contribuit la scăderea indicelui armonizat al prețurilor de consum [IAPC] cu 1,2 puncte procentuale în aprilie față de martie, aducând Bulgaria în limitele cerute.

O discuție cu o puternică încărcătură politică

Steve Hanke, profesor de economie aplicată la Universitatea Johns Hopkins și economistul care a conceput consiliul monetar al Bulgariei la sfârșitul anilor 1990, a declarat că datele au ridicat serioase semne de întrebare.

„Cred că există o probabilitate mare ca [datele privind inflația] să fi fost manipulate”, a declarat Hanke pentru Politico în comentariile trimise prin e-mail. „Având în vedere experiența mea ca și consilier al președintelui Bulgariei (1997–2002) și observațiile mele despre mașinațiunile din jurul cererii Bulgariei de a adera oficial la zona euro, nu aș avea încredere în datele privind inflația.”

Orice discuție despre datele folosite pentru a lega mai strâns fostul satelit sovietic de inima UE,  devine rapid încărcată politic. Politicienii pro-Kremlin și anti-UE au acuzat de mult timp administrația că a manipulat conturile pentru a grăbi intrarea în zona euro a Bulgariei, înainte ca aceasta să fie pregătită, riscând să importe creșterile de prețuri vest-europene.

Guvernul Bulgariei a declarat că schimbarea bruscă a prețurilor  la serviciile spitalicești nu are legătură cu convergența euro, însă tehnocrații, economiștii și chiar – cel mai important – Comisia Europeană remarcă rolul esențial al prețurilor stabilite de stat în atingerea țintei de inflație.

Atingerea criteriilor de convergență de Bulgaria

Pentru a îndeplini criteriile de convergență a monedei unice, inflația din Bulgaria trebuia să se încadreze în limita a 1,5 puncte procentuale față de media celor trei țări ale UE cu cele mai scăzute rate ale inflației.

Economiștii estimează că scăderea prețurilor spitalelor a scăzut cu 0,89 puncte procentuale rata generală a inflației pe 12 luni, care a fost de 2,7%, depășind la limită pragul de intrare în zona euro (de fapt, aceasta a fost puțin sub valoarea de referință de 2,8% pentru criteriul de stabilitate a prețurilor).

Comisia Europeană recunoaște deschis importanța reducerii din aprilie a costului unei spitalizări zilnice de la 5,8 leva (2,97 euro) la 1 leva, având în vedere ponderea sa în indicele de bază al prețurilor.

„Scăderea ratei anuale a inflației IAPC din aprilie 2025 s-a datorat în mare parte unei reduceri substanțiale a taxelor spitalicești”, a declarat Comisia Europeană în raportul său de convergență privind Bulgaria . „În aprilie, taxele spitalicești au fost reduse de la 5,8 leva la 1 leva, ceea ce a dus la o scădere de 2,9 puncte procentuale a inflației anuale a serviciilor.”

Bulgaria a fost considerată mult timp un candidat puternic pentru aderarea la zona euro, datorită restricțiilor bugetare stricte și a faptului că moneda sa este ancorată în euro sub conducerea puternică a unui consiliu monetar înființat în 1997. Cu toate acestea, inflația a fost recent o problemă.

Per total, anunțul oficial al Bulgariei privind inflația IAPC pentru aprilie 2025 a plasat rata medie pentru perioada mai 2024 – aprilie 2025 la 2,7%, comparativ cu aceeași perioadă similară anterioară. Defalcând cifrele pe sectoare, prețurile serviciilor din sănătate au scăzut cu mai mult decât orice altă categorie, reducându-se cu 11,5%.

Finanțarea spitalelor

Nimeni nu contestă importanța costurilor spitalicești în reducerea inflației, având în vedere ponderea lor în indice.

Întrebarea este ce înseamnă asta în termeni practici și dacă reducerea de 82,8% este o schimbare complet lipsită de „dureri” pentru spitalele bulgare, care sunt adesea într-o stare precară. Sumele implicate sunt modeste – în special în raport cu ponderea lor în indicele inflației – dar lasă în continuare goluri care trebuie umplute.

La nivel public, Bulgaria nu a explicat rațiunea reducerii drastice a taxei de spitalizare. Contactat de Politico, ministerul bulgar al sănătății a declarat că „susține toate politicile care vizează reducerea poverii financiare a serviciilor de asistență medicală asupra gospodăriilor”, menționând că inițiativa se aliniază cu recomandările Consiliului UE.

Pierderi importante de venituri pentru spitalele din Bulgaria

Într-o scrisoare trimisă ministerului sănătății după reducerea taxei, o serie de asociații medicale s-au unit pentru a îndemna guvernul să revină asupra deciziei, declarând că se opun schimbării și modului în care aceasta a fost impusă.

De exemplu, pentru Spitalul Universitar Sfânta Ekaterina din Sofia, pierderea anuală de venituri este estimată la aproximativ 40.000 de leva (20.451 de euro), potrivit presei bulgare.

De fapt, sistemul de sănătate din Bulgaria este atât de inadecvat încât mulți oameni trebuie deja să plătească din buzunar.

„La 34% [din toate costurile de sănătate], plățile directe, în principal pentru produse farmaceutice și plățile directe pentru servicii care nu sunt incluse în pachetul de beneficii, sunt cele mai mari din UE, unde media este de 15%”, a precizat OCDE într-un raport de țară din 2023 .

„Dezinformare și zvonuri”

Ministerul de finanțe din Bulgaria a respins vehement afirmațiile conform cărora ajustările prețurilor spitalelor au fost motivate de obiectivele de adoptare a monedei euro, menționând că „a fost întotdeauna un partener de încredere în furnizarea de informații financiare statistice și nu va permite ca dezinformările și zvonurile să submineze autoritatea instituțiilor din Bulgaria”.

Un purtător de cuvânt al Institutului Național de Statistică a adăugat că „INS furnizează doar date statistice, în timp ce deciziile sunt luate de alte instituții”.

Atanas Pekanov, economist și fost viceprim-ministru în guvernul interimar al Bulgariei, a declarat că prețurile de stat nu sunt neobișnuite.

„Există prețuri controlate de stat în multe țări ale UE. Acestea nu sunt prețuri care până de curând erau bazate pe piață, iar acum, dintr-o dată, statul le controlează. Acestea sunt serviciile [ale căror prețuri] statul le-a decis întotdeauna”, a declarat el pentru Politico. El a spus că Bulgaria ar fi putut îndeplini criteriile mai devreme dacă inflația din alte țări din zona euro nu ar fi fost plafonată artificial prin măsuri de urgență. „Cel puțin nu am primit niciun avertisment sau recomandare din partea instituțiilor europene cum că, au manipulat cifrele legate de inflație”, a declarat Pekanov într-un schimb separat de replici.

Decizia finală privind aderarea Bulgariei la euro va fi luată pe 8 iulie.

Totuși, Hanke, cel care a conceput consiliul monetar bulgar, a fost precaut față de afirmațiile Sofiei privind inflația. Anterior, el a dezvoltat o formulă pentru a estima rata optimă de creștere a masei monetare necesară pentru a menține stabilitatea prețurilor. Această valoare de referință, în cazul Bulgariei, este în prezent în jur de 6,3%.

„Din aprilie 2023, rata anuală de creștere a masei monetare a Bulgariei a fost mult peste 6,3% pe an. Având în vedere rata ridicată de creștere a masei monetare, se pare că datele privind inflația din Bulgaria au fost modificate pentru a arăta ceva mai bine (adică mai puțin) decât ar indica măsurătorile reale ale inflației”, a declarat Hanke.

Decizia finală privind aderarea Bulgariei — inclusiv stabilirea cursului de schimb — urmează să fie luată de Consiliu pe 8 iulie.