Siegfried Mureșan spune că nu poți face un program de guvernare pe ChatGPT. Am încercat noi și uite ce-a ieșit

Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că acuzația potrivit căreia și-ar fi făcut programul de guvernare cu ajutorul inteligenței artificiale este „simpatică”. Susține că a folosit ChatGPT doar de câteva ori și că, oricum, „nu poți face un program de guvernare pe telefon”.

Corect.

Noi avem calculator. (ne-a dat de la magazie)

Așa că am încercat să vedem ce se întâmplă dacă îi cerem inteligenței artificiale nu o listă de promisiuni, ci un program de guvernare adevărat: cu obiective, termene și criterii după care să poți verifica dacă Guvernul chiar a făcut ceva.

Contextul nu este tocmai relaxat.

Comisia Europeană estima în primăvară o creștere economică de numai 0,1% în 2026 și un deficit public de aproximativ 6,2% din PIB.

Așadar:

PROGRAM DE GUVERNARE 2026–2030

Principiul zero: statul promite numai ceea ce poate măsura

Fiecare măsură importantă va avea:

• termen;
• instituție responsabilă;
• cost estimat;
• sursă de finanțare;
• indicator public de realizare.

La fiecare trei luni, Guvernul publică situația măsurilor: realizat, întârziat, abandonat și motivul.

Fără „demersuri în curs”.

1. Finanțe publice: statul trebuie să învețe să numere

Obiectiv: reducerea graduală și credibilă a deficitului fără modificări fiscale improvizate.

În primele 90 de zile:

• inventarierea tuturor programelor publice cu impact bugetar mai mare de 100 milioane lei;
• publicarea costului real al subvențiilor, schemelor de ajutor și facilităților fiscale;
• introducerea principiului „o cheltuială nouă = sursă de finanțare identificată”.

Codul fiscal nu se modifică, cu excepția urgențelor reale, cu mai puțin de șase luni înainte de intrarea în vigoare.

Bugetul statului va avea obligatoriu o variantă publică simplificată: de unde vin banii și unde se duc.

2. Reforma administrației: mai puțin stat, dar stat care funcționează

În primul an se face auditul tuturor agențiilor, autorităților și instituțiilor centrale.

Instituțiile cu atribuții identice sau suprapuse se comasează.

Pentru fiecare structură publică se stabilesc:

• numărul de angajați;
• obiectivele;
• costul anual;
• serviciile furnizate efectiv cetățeanului.

Nu se aplică principiul „tăiem 10% de peste tot”. Se elimină structurile inutile și se păstrează capacitatea acolo unde există muncă reală.

3. Digitalizare: cetățeanul nu mai plimbă informații între instituții

Până la sfârșitul lui 2027, principalele servicii administrative trebuie să poată fi rezolvate integral online.

Dacă statul deține deja o informație despre cetățean, altă instituție nu mai are voie să i-o ceară.

Certificatele fiscale, cazierul, evidențele de stare civilă și documentele administrative uzuale vor putea fi schimbate electronic între instituții.

PDF-ul descărcat de pe internet, printat și dus la ghișeu nu mai este considerat digitalizare.

4. Economie: sprijinul public trebuie să cumpere rezultate

Ajutoarele de stat vor fi condiționate de:

• investiție realizată;
• locuri de muncă păstrate;
• valoare adăugată produsă în România;
• exporturi;
• transfer tehnologic.

Nicio companie nu primește bani publici doar pentru că promite o fabrică.

Dacă obligațiile asumate nu sunt respectate, sprijinul se recuperează.

5. Munca: taxarea trebuie să încurajeze angajarea

Reducerea impozitării muncii se face gradual și numai pe măsură ce economiile rezultate din reforma statului devin certe.

Prioritate:

• salariile mici;
• tinerii care intră pe piața muncii;
• părinții care revin la serviciu;
• persoanele care acceptă un loc de muncă într-o altă localitate.

Nu se introduce nicio facilitate fără termen de expirare și evaluare.

6. Companiile de stat: performanță sau schimbarea conducerii

Toate companiile de stat vor avea indicatori publici anuali.

Managerii vor fi evaluați după:

• profitabilitate;
• investiții;
• productivitate;
• datorii;
• calitatea serviciilor.

Bonusurile nu se acordă dacă obiectivele nu sunt atinse.

Companiile unde listarea este posibilă vor putea fi parțial listate la bursă, statul păstrând controlul acolo unde există interes strategic.

7. Energie: România trebuie să producă, nu doar să plafoneze

Priorități:

• finalizarea proiectelor de producție deja începute;
• modernizarea rețelelor;
• capacități de stocare;
• investiții în nuclear;
• regenerabile unde rețeaua le poate prelua;
• exploatarea resurselor interne în condiții economice și de mediu clare.

Schema de compensare a prețurilor nu poate înlocui politica energetică.

Factura mică nu se votează în Parlament. Se obține prin producție suficientă și concurență.

8. Infrastructură: întâi terminăm

Se instituie o listă națională cu toate proiectele majore aflate în lucru.

Pentru fiecare:

• cost inițial;
• cost actual;
• termen inițial;
• termen actual;
• procent realizat.

Prioritatea bugetară o au proiectele care pot fi terminate, nu cele care produc cele mai frumoase machete.

9. Sănătate: banii urmează pacientul

Medicul de familie devine poarta reală de intrare în sistem.

Dosarul medical trebuie să fie accesibil pacientului și medicilor autorizați.

Se publică indicatori pentru spitalele publice:

• mortalitate ajustată;
• infecții asociate asistenței medicale;
• timpi de așteptare;
• număr de intervenții;
• satisfacția pacienților.

Managerii spitalelor vor avea contracte de performanță.

10. Educație: alfabetizarea înaintea strategiilor

Prioritatea absolută până la finalul ciclului primar:

• citire;
• scriere;
• matematică elementară;
• competențe digitale.

Școlile cu rezultate constant slabe primesc intervenție, nu doar constatări.

Evaluarea profesorilor trebuie să includă progresul elevilor, nu doar vechimea.

Masa caldă și bursele sociale se concentrează acolo unde reduc efectiv abandonul școlar.

11. Salarizarea bugetară: aceeași muncă trebuie să însemne salariu comparabil

Noua lege elimină excepțiile acumulate prin legi speciale, hotărâri și sporuri succesive.

Principiul de bază:

responsabilitate similară + calificare similară = remunerație comparabilă.

Sporurile trebuie motivate de condițiile de muncă, nu de existența instituției.

12. Pensiile speciale: regulile generale trebuie să redevină regulă

Orice sistem special trebuie justificat prin natura funcției și limitat la strictul necesar.

Principiul contributivității devine baza sistemului.

Excepțiile trebuie să fie explicate public și evaluate periodic.

13. Justiție: mai puține legi, mai bune

Nicio modificare majoră a legislației penale sau civile fără:

• analiză de impact;
• consultarea profesioniștilor;
• termen rezonabil de implementare;
• verificarea compatibilității europene.

Ministerul Justiției va publica anual un raport asupra efectelor legislației adoptate.

Legile care produc blocaje trebuie corectate, nu apărate din orgoliu.

14. Fonduri europene: fiecare jalon are un nume

Pentru fiecare proiect și jalon important:

• ministru responsabil;
• director responsabil;
• termen;
• valoare.

Când România pierde bani, cetățeanul trebuie să știe exact cine nu și-a făcut treaba.

Ținta guvernării:

absorbția integrală a fondurilor disponibile realist și minimum 10 miliarde de euro anual din programele europene, obiectiv prezent și în programul Mureșan.

15. Agricultură: irigații înainte de despăgubiri

Prioritățile sunt:

• refacerea infrastructurii de irigații viabile economic;
• depozitare;
• procesare;
• asociere;
• acces direct al producătorilor la piață.

Despăgubirea după dezastru trebuie să devină ultima soluție, nu politica agricolă principală.

16. Locuire: statul ajută accesul, nu umflă prețurile

Programul pentru locuințe destinate tinerilor va fi legat de construcția efectivă și oferta locală.

Prioritate pentru:

• locuințe de serviciu pentru medici și profesori;
• cămine studențești;
• proiecte în orașele cu deficit real de locuințe.

Orice garanție de stat va fi evaluată și pentru efectul asupra prețurilor imobiliare.

17. Demografie: copilul nu este măsură fiscală

Sprijinul pentru familii trebuie construit în jurul infrastructurii:

• creșe;
• grădinițe;
• after-school;
• servicii medicale;
• program de lucru flexibil.

Principiu de lucru:

O familie nu trebuie să decidă să aibă un copil doar fiindcă primește încă 200 de lei într-un formular fiscal.

18. Apărare: fiecare procent trebuie transformat în capacitate

Creșterea cheltuielilor de apărare trebuie legată de achiziții și capacități concrete:

• apărare antiaeriană;
• drone și antidronă;
• muniție;
• mobilitate militară;
• securitate cibernetică;
• industria românească de apărare.

Programul Mureșan propune creșterea graduală a investițiilor spre 5% din PIB și menținerea ancorării în NATO, UE și parteneriatul strategic cu SUA.

19. Serviciile de informații: putere mare, control pe măsură

Mandatele conducerilor trebuie limitate.

Controlul parlamentar trebuie profesionalizat.

Bugetele și activitățile care pot fi făcute publice trebuie raportate într-o formă inteligibilă.

Programul prezentat de Mureșan propune inclusiv interzicerea ofițerilor acoperiți în presă, politică și biserică și limitarea șefilor serviciilor la două mandate.

20. Guvernul însuși va fi măsurat

La începutul fiecărui an, fiecare minister publică maximum zece obiective.

La sfârșit:

verde — realizat
galben — parțial
roșu — ratat

Ministrul explică public rezultatul.

Dacă obiectivele esențiale sunt ratate repetat, premierul propune schimbarea ministrului.

Și uite că, tehnic, se poate

Acesta nu este un program votat de nimeni și nici nu pretinde că rezolvă toate disputele politice.

Unele măsuri ar necesita negocieri, studii de impact, legislație și bani.

Dar tocmai aici este poanta.

Inteligența artificială poate produce foarte ușor scheletul unui program coerent, cu obiective, termene, responsabilități și criterii de verificare.

Ce nu poate face ChatGPT este partea esențială a guvernării:

să obțină majoritatea parlamentară, să negocieze interese contradictorii, să găsească banii, să semneze actele și să răspundă politic dacă totul merge prost.

Așadar, Siegfried Mureșan are dreptate doar pe jumătate.

Nu poți guverna România de pe telefon.

Dar un program de guvernare?

Ei bine… uite că se poate scrie și pe telefon. Problema începe după ce apeși Send.