Sistemul antigrindină – mărul discordiei între fermieri. MADR e prins la mijloc

Sistemul Național Antigrindină este perfect funcțional și poate fi utilizat oricând se consideră necesar. Doar că, de mai bine de un an, n-a mai fost trasă nicio rachetă. Activitatea sa a fost suspendată în urma protestelor unor fermieri. Acum alți fermieri cer cu insistență repunerea sistemului în funcțiune.

În ultimele săptămâni, căderile de grindină au compromis peste 120.000 de hectare de teren agricol. Livezile, culturile de câmp, legumele și viile au suferit pierderi semnificative, estimate la aproximativ 153 de milioane de euro.

Fermierii membri ai „Clubului Fermierilor Români” cer cu insistență repornirea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, suspendat în 2024 de Ministerul Agriculturii. Decizia a fost luată în urma presiunilor unor agricultori care susțin că tehnologia afectează negativ regimul natural al precipitațiilor, provocând secetă în anumite regiuni.

„Trimitem scrisori de luni de zile către autorități. Poziția Comisiei de Agricultură din Senat a fost clară: sistemul ar trebui reluat, măcar în zonele afectate. Din partea ministerului sau a Guvernului, nu am primit niciun răspuns oficial”, a declarat Bogdan Chiripuci, responsabil cu politicile agricole la Clubul Fermierilor Români.

Sistemul antigrindină nu mai are buget pentru 2025

Clubul a transmis multiple solicitări oficiale către Guvern și Președinție. Până acum nu a fost oferită o poziție clară. Cert e că pentru anul 2025 nu s-a alocat niciun fond pentru cele circa 110 puncte de lansare ale sistemului.

11:43, 08.04.2025 • Agricultura

MADR sprijină agricultorii din Moldova pentru integrarea europeană

10:17, 08.04.2025 • LIFESTYLE

Zile triste pentru pescari: începe prohibiția. Ce specii se mai pot prinde

În paralel, Administrația Națională de Meteorologie avertizează constant asupra unor episoade de instabilitate atmosferică severă și grindină. Conform modelului meteo GFS, începând cu 23 mai este așteptat un nou val de furtuni violente, ce ar putea afecta zone întinse din Banat, Crișana, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova. În județele Mehedinți și Dolj, grindina recentă a provocat nu doar distrugeri în agricultură, ci și daune materiale majore la nivelul locuințelor și infrastructurii.

„Ministerul a suspendat sistemul după ce unii fermieri au reclamat că ar reduce cantitatea de precipitații. În lipsa unui buget alocat pentru 2025, activitatea celor aproximativ 110 centre de lansare este blocată”, a explicat reprezentantul Clubului Fermierilor.

O protecție eficientă a fost redusă la tăcere

Fermierii subliniază că sistemul antigrindină ar putea proteja până la 2,4 milioane de hectare.  Costul este redus – între 11 și 19 euro pe hectar – comparativ cu pierderile actuale. Ei mai cer, pe lângă reluarea activității, și extinderea acoperirii în zonele vulnerabile. Acesta ar trebui dublat de un mecanism eficient de despăgubire pentru agricultorii afectați.

„În unele zone sistemul este contestat. În altele este apreciat pentru protecția oferită, în special în viticultură, pomicultură și legumicultură. Acolo pagubele sunt direct reflectate în prețuri și lanțul valoric”, a mai spus Chiripuci.

O dimensiune suplimentară a crizei este cea contractuală. Multe ferme au angajamente ferme față de retaileri și industria HoReCa.  Compromiterea culturilor duce la încălcarea contractelor și pierderi financiare importante.

„Există fermieri care sunt asigurați împotriva grindinei, dar pagubele nu se limitează la despăgubiri. Contractele comerciale impun livrări în termeni clari. Neîndeplinirea lor duce la penalizări și, cel mai grav, la pierderea parteneriatelor, greu de reconstruit”, a explicat Chiripuci.

Clubul Fermierilor Români propune o soluție de echilibru

În lipsa unei reacții urgente din partea autorităților, fermierii avertizează că agricultura românească riscă pierderi ireversibile. Soluția propusă de Clubul Fermierilor este una echilibrată: repornirea sistemului în regiunile unde este solicitat, fără a-l impune în zonele unde fermierii se opun. Este esențial, spun ei, să se ajungă la un consens național, pentru a evita fragmentarea și mai accentuată a sectorului agricol.

„Facem apel la o viziune colectivă. Este nevoie de o decizie echilibrată care să răspundă nevoilor ambelor tabere – atât celor care solicită sistemul, cât și celor care îl contestă. Este vital să asigurăm stabilitate în agricultură, nu diviziune între fermieri”, a conchis reprezentantul Clubului Fermierilor Români.