Același raport arată că o persoană din două, care prezintă simptome de cancer, nu a primit trimitere de urgenţă pentru diagnosticare.
Aproximativ 100 de milioane de teste de screening, necesare pentru depistarea cancerului, nu au fost efectuate, în Europa, pe durata pandemiei. Acest lucru duce la diagnosticări în faze tardive şi, implicit, la scăderea ratei de supravieţuire a pacienţilor bolnavi.
„Asta a făcut că mulți pacienți să nu mai fie diagnosticați, așa că sistemul de sănătate a fost copleșit de cazuri noi și tardive. A fost limitat accesul la diagnosticare și monitorizare.
Doar în România și Ucraina s-a făcut această delimitare. În restul Europei, spitalele și-au creat acele circuite specifice pentru bolnavii de cancer. În România am adoptat o politică greșită, ceea ce a dus la mulțime de pacienți nediagnosticați. Lipsesc 3000 de pacienți nediagnosticați doar în cancerul pulmonar, iar când vor fi diagnosticați, vor fi în fază avansată de boală.
Vom cuantifica aceste politici greșite ale Ministerului Sănătății în sute de decese”, a declarat, la Digi24, președintele Asociației Bolnavilor de Cancer din România, Cezar Irimia.