Șoșocizarea peneleului: de la „Ilie Sărăcie” direct la șefia liberalilor din Brăila

PNL Brăila a reușit una dintre cele mai comice mișcări politice ale sezonului: l-a pus pe senatorul Dorin-Silviu Petrea, proaspăt venit din zona S.O.S. România / PACE, la conducerea organizației municipale Brăila.

Nu membru simplu. Nu simpatizant recuperat. Nu om ținut o vreme pe margine, să vedem dacă a descoperit liberalismul sau doar ușa potrivită. Ci:

Direct șef interimar.

Întrebarea vine singură: chiar nu se găsea niciun liberal prin Brăila?

Niciun om crescut în partid, nicio figură locală, niciun consilier, niciun primar, niciun activist cu vechime?

Trebuia importat Petrea?

De la „Ilie Sărăcie” la partidul lui Bolojan

Ironia este aproape prea frumoasă ca să fie adevărată.

Dorin Petrea este omul care, nu demult, îl ataca pe Ilie Bolojan și îl numea „Ilie Sărăcie”.

Cerea demisii, critica austeritatea, lovea în guvernarea liberală și părea perfect instalat în discursul anti-PNL. Erau acestea, nu-i așa, ”declarații politice”…

Câteva luni mai târziu, același Petrea ajunge în PNL și primește funcție de conducere.

Asta nu mai este reconstrucție politică. Este reciclare accelerată, cu etichetă lipită peste etichetă.

Bolojan și traseismul „atipic”

Ilie Bolojan spune că nu încurajează traseismul, dar explică situația printr-un Parlament „atipic”, cu mulți aleși care nu se mai regăsesc în partidele pe listele cărora au intrat.

Corect, situația este atipică. Dar devine și mai atipică atunci când oamenii respectivi nu doar că sunt primiți, ci sunt puși rapid la conducerea filialelor.

Aici nu mai vorbim despre o colaborare punctuală pentru un vot în Parlament. Vorbim despre promovare politică în toată regula.

Partid istoric, personal de avarie

PNL a ajuns să se prezinte drept partid responsabil, european, reformist, dar să-și peticească organizațiile cu oameni veniți din zona S.O.S., POT și alte construcții suveraniste de ocazie.

Evident, fiecare om are dreptul să-și schimbe opțiunile politice.

Dar când traseul arată ca un tur al tuturor peroanelor posibile, iar destinația finală este șefia unei organizații liberale, ridicolul devine greu de ascuns.

Concluzia simplă

Importurile PNL din zona S.O.S. nu mai arată ca pragmatism politic.

Arată a disperare organizatorică.

Iar cazul Petrea spune tot:

liberalismul brăilean a fost atât de viguros încât a avut nevoie de un fost critic al lui Bolojan, trecut prin jumătate de spectru politic, ca să-i conducă municipala.

Frumos. Reformă, dar cu piese de la dezmembrări.