Studiu: Cazurile severe de COVID îmbătrânesc oamenii cu 20 ani

Cazurile severe de COVID-19 duc în timp la tulburări cognitive echivalente cu îmbătrânirea cu 20 de ani, arată un nou studiu realizat de cercetătorii britanici, scrie SkyNews.

„Este foarte posibil ca unele dintre aceste persoane să nu se mai recupereze niciodată pe deplin”, a avertizat un profesor din Cambridge. Potrivit acestuia, aproximativ 400.000 de persoane din Marea Britanie ar putea fi afectate.

Pacienţii care depăşesc infecţiile severe cu COVID suferă de aceeaşi deteriorare cognitivă prin care trec în general oamenii între 50 şi 70 de ani, a constatat noul studiu. Acest lucru este echivalentul pierderii a 10 puncte de IQ, potrivit echipei de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Cambridge şi Imperial College din Londra.

Descoperirile lor sugerează că efectele infecţiei cu coronavirus sunt încă detectabile la mai mult de şase luni după boală, că recuperarea cognitivă este, în cel mai bun caz, treptată şi că poate avea impact chiar şi asupra persoanelor care au avut doar cazuri uşoare.

Există tot mai multe dovezi că COVID-19 provoacă probleme cognitive şi de sănătate mintală de durată, pacienţii recuperaţi prezentând încă simptome la câteva luni după infectare.

Simptomele pe care aceştia le raportează includ „oboseală”, „ceaţă cerebrală”, probleme de reamintire a cuvintelor, tulburări de somn, anxietate şi chiar tulburare de stres posttraumatic (PTSD), spun cercetătorii.

Un studiu anterior realizat în Marea Britanie a constatat că aproximativ una din şapte persoane a raportat că are simptome care includ dificultăţi cognitive la 12 săptămâni după un test pozitiv.

Deşi chiar şi cazurile uşoare pot duce la simptome cognitive persistente, până la trei sferturi dintre pacienţii spitalizaţi raportează că încă suferă de probleme cognitive şase luni mai târziu.

Cercetătorii au analizat datele de la 46 de persoane care au primit îngrijiri spitaliceşti pentru COVID-19 la Spitalul Addenbrooke din Cambridge.

„Persoanele au fost supuse unor teste cognitive computerizate detaliate la o medie de şase luni după boala lor acută, folosind platforma Cognitron, care măsoară diferite aspecte ale facultăţilor mentale, cum ar fi memoria, atenţia şi raţionamentul”, au declarat cercetătorii. Rezultatele au fost comparate cu cele ale unui grup de control.

Studiul a constatat că aceşti supravieţuitori au fost mai puţin precişi şi au avut timpi de răspuns mai lenţi decât grupul de control, iar rezultatele erau încă detectabile şase luni mai târziu.

Acest impact a fost cel mai puternic în cazul celor care au avut nevoie de ventilaţie mecanică, dar echipa de cercetători avertizează că şi pacienţii care nu au fost suficient de bolnavi pentru a fi spitalizaţi pot prezenta semne evidente de uşoară deficienţă.

„Prin compararea pacienţilor cu 66.008 membri ai publicului larg, cercetătorii estimează că amploarea pierderii cognitive este similară, în medie, cu cea suferită în urma îmbătrânirii cu 20 de ani, între 50 şi 70 de ani, şi că aceasta este echivalentă cu pierderea a 10 puncte de IQ”, au spus ei.

Supravieţuitorii au obţinut scoruri deosebit de slabe la sarcinile de raţionament analogic verbal, un rezultat despre care cercetătorii spun că vine în sprijinul problemei raportate în mod obişnuit, şi anume dificultatea de a găsi cuvinte.

„De asemenea, ei au prezentat viteze de procesare mai lente, ceea ce se aliniază cu observaţiile anterioare post COVID-19 de scădere a consumului de glucoză cerebrală în cadrul reţelei frontoparietale a creierului, responsabilă de atenţie, de rezolvarea problemelor complexe şi de memoria de lucru, printre alte funcţii”.

Profesorul David Menon de la Universitatea din Cambridge, autorul principal al studiului, a declarat: „Deteriorarea cognitivă este comună unei game largi de afecţiuni neurologice, inclusiv demenţa, şi chiar şi îmbătrânirea de rutină, dar tiparele pe care le-am observat –  amprenta  cognitivă a COVID-19 – era distinctă de toate acestea”.

Profesorul Menon a adăugat: „Am urmărit unii pacienţi până la zece luni după infecţia lor acută, astfel încât am putut observa o îmbunătăţire foarte lentă. Deşi acest lucru nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic, cel puţin se îndreaptă în direcţia corectă, dar este foarte posibil ca unele dintre aceste persoane să nu se recupereze niciodată complet”, a avertizat el.