Testul de final de toamnă al României: 15 miliarde de lei care pot zdruncina economia

România se confruntă în aceste zile cu un vârf de scadențe pe piața internă, în valoare totală de 15,2 miliarde de lei, echivalentul unui adevărat test de stres pentru finanțele publice. Perioada 25–29 noiembrie marchează rambursarea unui volum semnificativ de titluri de stat, atât în lei, cât și în valută, cea mai mare parte fiind în moneda națională: 11,7 miliarde de lei și 683 de milioane de euro în titluri externe. Următoarea rundă importantă de scadențe este programată pentru ianuarie, când statul trebuie să acopere aproximativ 17 miliarde de lei.

Datele arată însă și o veste relativ optimistă pentru România: costurile de finanțare au scăzut semnificativ în ultimele șase săptămâni, iar randamentele titlurilor pe 10 ani au coborât la 6,86% pe an, apropiindu-se de minimele ultimelor 13 luni, scrie Profit.ro. Pentru prima dată după multă vreme, România nu mai are cele mai ridicate dobânzi din regiune, depășind chiar Ungaria, unde obligațiunile la 10 ani în forinți au depășit 7,1%, în contextul unui deficit bugetar mai mare decât se aștepta S&P, estimat la 4,5% din PIB în acest an.

Această scădere a costurilor de finanțare vine pe fondul unei perioade în care România încearcă să-și reducă deficitul bugetar, care se așteaptă să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la aproximativ 6% în 2026, conform estimărilor oficiale. Măsurile adoptate până acum includ majorări de taxe pe consum și înghețarea salariilor în sectorul public, iar de la începutul anului viitor se așteaptă și creșteri ale impozitelor pe firme.

Chiar dacă cifrele arată o consolidare fiscală în curs, România rămâne vulnerabilă pentru că deficitul este încă ridicat, iar sustenabilitatea finanțelor depinde de modul în care statul va gestiona viitoarele scadențe și proiectele de investiții. În plus, ajustările fiscale recente au avut deja un impact asupra consumului, iar efectele reale asupra economiei vor fi vizibile abia în 2026.

În același timp, perspectiva investițiilor rămâne un factor crucial. Finanțările europene, care ar putea atinge niveluri record, și investițiile publice programate pentru anul viitor ar putea stimula creșterea economică, compensând parțial efectele măsurilor de consolidare fiscală.

Zilele acestea, România demonstrează că poate atrage atenția investitorilor printr-un cost de finanțare relativ stabil și printr-o performanță mai bună decât cea a Ungariei în ceea ce privește randamentele titlurilor de stat. Totuși, volumul uriaș al scadențelor și necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a evita creșterea datoriei publice rămân motive de vigilență.

Următoarele luni vor fi decisive pentru a evalua dacă România poate transforma această perioadă de consolidare fiscală într-un progres durabil sau dacă va fi nevoită să facă ajustări suplimentare pentru a nu repeta presiunile asupra deficitului și ale costurilor de finanțare.