The Guardian: Ce l-ar putea face pe Vladimir Putin să dea înapoi?

Publicat: 15 mart. 2022, 22:15, de Puterea.ro, în Internațional , ? cititori
The Guardian: Ce l-ar putea face pe Vladimir Putin să dea înapoi?

Ucraina crede că singurul mod în care președintele rus Vladimir Putin va da înapoi este o amenințare serioasă la adresa puterii economice date de combustibili fosili.

Vladimir Putin crede că Europa și SUA sunt prea slabe pentru a face acest lucru, dar sunt voci care cred că există o cale de a lăsa Moscova fără veniturile din petrol și gaze, arată o analiză The Guardian.

Aliații președintelui ucrainean Voldimir Zelenski cred că Vladimir Putin va accepta un compromis cu privire la viitoarea neutralitate a Ucrainei doar dacă se confruntă cu o amenințare credibilă la adresa puterii sale economice, prin excluderea rapidă și permanentă a exporturilor de petrol și gaze ale Rusiei de pe piețele europene. Guvernul rus obține 40% din veniturile bugetare din exporturile de energie.

Însă Ucraina întâmpină rezistență din partea Germaniei, care insistă că economia sa ar intra în recesiune dacă ar pierde brusc accesul la gaz și petrol rusesc.

Într-un interviu care reflectă presiunea morală sub care se află Germania, ministrul Economiei, Robert Habeck, a recunoscut că Europa a alimentat în trecut Ucraina cu promisiuni false, dar a spus că Germania nu își poate permite „pierderea a sute de mii de locuri de muncă” rezultate dintr-un embargo energetic total. El a spus că, în cel mai bun caz, Germania ar putea renunța la cărbunele rusesc până în toamnă și la petrol până la sfârșitul anului, dar nu ar putea stabili o dată pentru încetarea dependenței Germaniei de gazele naturale din Rusia.

În schimb, aliații lui Zelenski și fac apel la Marea Britanie și SUA să folosească G7 pentru a încerca să-l convingă pe cancelarul german, Olaf Scholz, să semneze un calendar pentru a pune capăt dependenței de energia rusă.

Scholz și Emmanuel Macron, președintele francez, au discutat din nou cu Putin în weekend. Negociatorul-șef al lui Zelenski, Mihailo Podoliak, a declarat că discuțiile dintre Ucraina și Rusia sunt acum practic continue și au trecut de stadiul ultimatumurilor comerciale. Dar francezii sunt mai puțin optimiști.

„Suntem în fața unui zid. Ce e mai rău abia urmează. Acest război va fi lung”, a spus Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de Externe.

Zelenski este dispus să apeleze la unul dintre predecesorii lui Scholz, Gerhard Schröder, pentru a acționa ca mediator cu Putin. Fostul cancelar a acceptat rolul, posibil pentru a-și salva reputația, și ar fi avut discuții cu Putin săptămâna trecută.

SUA și Marea Britanie cred că sancțiunile trebuie să continue și să fie intensificate până când ceea ce purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a numit „război economicc ” devine atât de dur, încât Putin să fie abandonat de aliații săi.

Dar la opoziția Germaniei, UE nu a inclus un embargo total asupra energiei rusești.

Andrei Koboliev, fostul șef al companiei energetice ucrainene Naftogaz, care acum cere sancțiuni cuprinzătoare pentru energia rusească în numele lui Zelenski, consideră că precauția germană este frustrantă.

„Până când liderii europeni nu vor înțelege că Putin îi consideră victime slabe în strategia sa geopolitică, președintele rus va continua să meargă înainte. De aceea, singura modalitate de a dovedi că Putin greșește este aplicarea unui embargo energetic la scară largă. Europa trebuie să joace un joc diferit și să spună: „știm că ne putem descurca fără Rusia”. Trebuie să spună: „suntem economii mari și, cu un mix energetic diferit, putem face față pentru că pentru noi este o chestiune de principiu”. Trebuie să spună: „terminăm cu asta chiar acum și voi, rușii, veți pierde piața noastră pentru totdeauna”. Aceasta reprezintă o amenințare existențială pentru Rusia”, a spus Koboliev.

Koboliev a negociat cu Putin și baronii ruși ai energiei și insistă că le cunoaște mentalitatea. El crede că președintele rus se va confrunta cu mânia lor și a serviciului de securitate FSB, dacă consideră că Putin a calculat greșit nu numai rezistența ucraineană, ci și disponibilitatea Occidentului de a face sacrificii pentru a se elibera de dependența de energia rusă.

De asemenea, ar da peste cap toate ipotezele elitei energetice ruse din jurul lui Putin, precum Igor Sechin, șeful Rosneft. Sechin, ca și Putin, este extrem de conservator în probleme precum schimbările climatice. El rămâne convins că consumul absolut de petrol va crește cu 10% până în 2040 și cu 20% în Asia. Koboliev spune că ar fi un șoc total pentru Sechin dacă cea mai profitabilă piață a sa ar dispărea peste noapte: „Vaca lor de muls ar fi ucisă”.

Până acum, doar SUA au spus că vor pune capăt importurilor de petrol din Rusia, dar din moment ce SUA au importat în medie doar 209.000 de barili de țiței pe zi și 500.000 de barili de alte produse petroliere din Rusia în 2021, nu este un sacrificiu mare. Marea Britanie a anunțat că se va alătura embargoului până la sfârșitul anului.

Dar Scholz s-a împotrivit unei decizii similare.

„În acest moment, aprovizionarea Europei cu energie pentru generarea de căldură, mobilitate, alimentare cu energie și industrie nu poate fi asigurată în niciun alt mod. Prin urmare, este de o importanță esențială pentru furnizarea de servicii publice și pentru viața de zi cu zi a cetățenilor noștri”, a spus el săptămâna trecută.

Annalena Baerbock, ministrul german Externe, a spus același lucru.

„Dacă ajungem într-o situație în care asistentele și profesorii nu vin la muncă, în care nu avem curent electric timp de câteva zile, Putin va câștiga o parte din bătălie, pentru că va scufunda alte țări în haos”, a spus ea.

Petrolul reprezintă 32% din consumul german de energie, iar o treime din acesta provine din Rusia.

Cu toate acestea, petrolul este esențial pentru mașina de război a lui Putin. Thane Gustafson, cronicarul sectorului energetic al Rusiei, subliniază în ultima sa carte, Klimat, că în 2019, ultimul an pre-pandemic, veniturile din petrol – în valoare de 188 de miliarde de dolari – au reprezentat 44% din exporturile rusești, iar gazele doar 12%. Hidrocarburile generează 56% din veniturile din export ale Rusiei și 39% din bugetul federal.

Koboliev este convins că, dacă UE ar interzice petrolul rusesc, ar putea fi găsite alte surse de aprovizionare.

„Există un proverb rusesc: un loc sacru nu este niciodată gol pentru mult timp”, a spus el.