Topul județelor cu cele mai multe mame adolescente. Ce regiuni se află la polul opus

Din cele aproape 200.000 de nașteri înregistrate în anul 2019, în număr de 749 proveneau de la mame sub 15 ani și aproape 18.000 de la mame cu vârste cuprinsă între 15-19 ani, conform ultimelor date ale Institutului Național de Statistică. Cele mai multe mame adolescente sunt în județele Mureș, Dolj, Brașov, Iași, Bacău. La polul opus, se află Tulcea, Brăila, Gorj, Mehedinți și Caraș-Severin.

Organizația Salvați Copiii subliniază că din cele 749 de mame sub 15 ani, 720 se aflau la prima naștere și 29 la a doua naștere. Din cele aproape 18.000 de adolescente din segmentul de vârstă 15-19 ani, 13.291 se aflau la prima naștere, 3.851 la a doua, 710 la a treia, 70 la a patra și 11 adolescente la a cincea sarcină.

Cu alte cuvinte, țara noastră are cele mai multe nașteri la adolescente din Europa. Inclusiv în 2017, cele mai multe nașteri au avut loc la grupa de vârstă 10 – 14 ani în România (383), Bulgaria (129) și Franța (115), iar la grupa de vârstă 15 – 19 ani, în Marea Britanie (14.749), România (12. 641), Franța (10.540) și Germania (10.378).

Județele cu cele mai multe / cele mai puține mame adolescente

Potrivit Organizației Salvați Copiii, județele cu cele mai multe mame adolescente sunt Mureș (931), Dolj (838), Brașov (830), Iași (733) și Bacău (722).

La polul opus, județele cu cele mai puține mame adolescente sunt Brăila (248), Mehedinți (234), Caraș-Severin (209), Gorj (190), Tulcea (187), în ciuda faptului că partea de Sud-Vest și cea de Sud-Est sunt dintre cele mai sărace regiuni din țară, așa cum arată ultimile date statistice ale INS.

Mamele cu vârsta mai mică de 15 ani au fost în număr mai redus în 2018 (674) faţă de 2009 (758). Pe regiuni, se remarcă creşterea numărului de nou-născuţi la adolescente în trei regiuni: Centru, Nord-Est şi Vest. La celelalte grupe de vârstă a mamei, se remarcă scăderea numărului de nou-născuți.

Specialiștii în sănătatea reproducerii consideră că există mai multe modalități eficiente pentru a reduce riscul de sarcini neintenționate, mortalitatea mamei și a fătului, dar și alte complicații prin spațierea la naștere, contracepția, educația sexuală (informarea și consilierea), îngrijirea post-avort, testarea pentru HIV sau alte boli cu transmitere sexuală, îngrijirea prenatală și postnatală, vaccinarea HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin.

„Factorii de influență sunt grupați în trei categorii, cei care țin de familie, cei care țin de educație și cei care țin de autoritatea publică locală. Partea de autoritate publică locală poate fi mai mult întărită și implicată în această ecuație. Ce se poate face? O revizuire a cadrului legal, e important să implicăm tinerii, e important să colaborăm instituțional și interinstituțional. E o problemă care ne interesează pe toți și rezolvarea trebuie să vină tocmai din această colaborare. E un apel pe care îl fac”, explică Secretarul de Stat în Ministerul Sănătății, dr. Andreea Moldovan, prezentă la dezbaterea organizată de Salvați Copiii România.

Campanie de educare și informare a mamelor din România

În acest context, Salvați Copiii România, alături de Kimberly-Clark, derulează o amplă campanie de informare și educare a mamelor, la nivel național.

Până în prezent, 70.000 de mame din cele 74 de maternități din toată țara, incluse în campanie, au beneficiat de susținere. În total, până la sfârșitul lunii martie, 100.000 de mame vor primi kit-uri suport cu produse și materiale informative pentru îngrijirea nou-născuților și vor beneficia de sesiuni de educație medicală cu privire la îngrijirea nou-născuților, combaterea depresiei postnatale și importanța îmbrățișărilor pentru dezvoltarea nou-născutului și sănătatea mamei după naștere.

Până la sfârșitul anului, în cadrul campaniei de educare și informare a mamelor, 16.200 de mame vor avea acces în maternități la o metodă alternativă de informare medicală, prin intermediul videoclipurilor educative transmise cu ajutorul sistemelor de comunicare video ce sunt montate câte unul/salon. Mai mult, mamele vor avea posibilitatea de a adresa întrebări specialiștilor cu privire la sănătatea și îngrijirea nou-născutului, dezvoltarea armonioasă a acestuia prin îmbrățișări și combaterea depresiei postpartum.

Spitalele ce beneficiază de sisteme de comunicare video sunt: Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Cuza-Vodă Iași, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu.

Citește și: