Trump admite că Putin nu vrea pace, dar refuză să impună noi sancțiuni Rusiei: Discuții diplomatice tensionate între SUA și liderii europeni (WSJ)
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/04/trump-putin180706155236-gfx-trump-putin-meet-2.jpg)
Într-o convorbire telefonică avută luni cu liderii europeni, președintele american Donald Trump a recunoscut, pentru prima dată în mod direct, că Vladimir Putin nu este pregătit să pună capăt războiului din Ucraina.
Donald Trump crede că Putin nu vrea pace
Potrivit Wall Street Journal (WSJ), Trump a transmis că liderul de la Kremlin consideră în continuare că poate obține victoria și nu are intenția de a negocia o pace reală. Această afirmație i-a surprins pe aliații europeni, fiind în contradicție cu pozițiile publice anterioare ale lui Trump, care sugerau că Putin ar fi favorabil unei înțelegeri.
În ciuda acestei clarificări, Trump nu a răspuns solicitărilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și ale liderilor europeni de a crește presiunea asupra Moscovei prin noi sancțiuni. În schimb, Trump a propus inițierea unor negocieri de nivel inferior între Rusia și Ucraina, ce ar urma să aibă loc la Vatican. Planul nu a fost primit cu entuziasm de europeni, care sperau într-o poziție mai fermă din partea Washingtonului.
Discuția de luni i-a reunit pe Zelenski, Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Giorgia Meloni și Ursula von der Leyen, și a reprezentat punctul culminant al unei ofensive diplomatice lansate de europeni pentru a-l convinge pe Trump să se implice mai activ. Deși președintele american a admis impasul în care se află negocierile de pace, a rămas evaziv cu privire la un rol direct al SUA în eventualele tratative.
Totodată, liderii europeni au înțeles că sprijinul pentru Ucraina va trebui, în mare măsură, să vină de la ei. Deși Trump nu a anunțat oprirea livrărilor de arme către Ucraina, a declarat clar că acestea vor continua doar dacă sunt plătite de Europa sau de Kiev. „Nu e războiul meu”, a afirmat Trump, adăugând că Statele Unite s-au implicat într-un conflict care nu le privea direct.
Cancelarul german Friedrich Merz, cunoscut pentru poziția sa mai dură față de Rusia în comparație cu predecesorul său Olaf Scholz, a jucat un rol-cheie în eforturile de mobilizare a Europei. La mijlocul lunii mai, el și alți lideri europeni au vizitat Kievul pentru a-l încuraja pe Zelenski să accepte o încetare temporară a focului, sperând că refuzul lui Putin va clarifica cine obstrucționează pacea.
Negocierile de la Vatican sunt așteptate să înceapă în iunie, dar scepticismul este ridicat. Într-o întâlnire recentă în Turcia, Rusia a trimis doar delegați de rang inferior, care au reiterat cereri inacceptabile pentru Ucraina. În acest context, europenii continuă să facă presiuni asupra administrației Trump pentru adoptarea unor sancțiuni mai ferme. Un nou pachet de sancțiuni este în pregătire, iar senatorul Lindsey Graham a anunțat că are sprijinul a 81 de colegi pentru un proiect de lege care ar intensifica presiunea economică asupra Moscovei.