Trump şi Putin au vorbit la telefon despre războiul Israel-Iran

Publicat: 14 iun. 2025, 20:35, de Ionut Jifcu, în Internațional , ? cititori
Trump şi Putin au vorbit la telefon despre războiul Israel-Iran
sursa foto: Facebook/Ambasada Rusiei în SUA

Președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin au avut sâmbătă o convorbire telefonică de aproximativ 50 de minute, în centrul căreia s-a aflat escaladarea conflictului dintre Israel și Iran.

Putin a condamnat atacul Israelului

Informația a fost transmisă de agențiile de presă ruse, citându-l pe Iuri Ușakov, consilier de politică externă al Kremlinului, relatează SkyNews.

Discuția survine într-un moment de tensiuni crescute în Orientul Mijlociu, după ce atacurile recente dintre Israel și Iran au alimentat temerile privind o extindere a conflictului în regiune.

Potrivit lui Ușakov, Vladimir Putin a condamnat atacurile Israelului asupra Iranului, exprimându-și îngrijorarea față de riscul unei destabilizări și mai accentuate a situației regionale.

În ciuda pozițiilor divergente, cei doi lideri nu au exclus posibilitatea reluării negocierilor internaționale privind programul nuclear iranian, semnalând o potențială deschidere diplomatică în viitorul apropiat. Deși detalii suplimentare nu au fost oferite, această intenție comună ar putea marca o nouă etapă în eforturile internaționale de reducere a tensiunilor legate de Teheran.

Pe lângă subiectul central al convorbirii, Putin a reiterat și disponibilitatea Rusiei de a continua negocierile cu Ucraina, într-un context în care frontul diplomatic dintre Moscova și Kiev rămâne tensionat și incert.

Iuri Ușakov a descris schimbul de idei dintre Trump și Putin drept „semnificativ și util”, fără a oferi însă informații clare cu privire la posibile acțiuni comune sau acorduri concrete rezultate în urma discuției.

Escaladarea conflictului Israel-Iran aduce Orientul Mijlociu într-o nouă criză regională

Conflictul dintre Israel și Iran a cunoscut o escaladare fără precedent, cu atacuri directe lansate de ambele părți, care readuc în prim-plan pericolul unui război regional deschis în Orientul Mijlociu. Tensiunile s-au amplificat după ce Iranul a lansat un atac masiv cu rachete, vizând orașe-cheie din Israel, inclusiv Tel Aviv și Ierusalim. În urma acestui atac, o femeie și-a pierdut viața, iar oficialii israelieni au anunțat aproximativ 40 de răniți. Atacurile au fost descrise de autorități drept cele mai grave din ultimii ani.

Conform ambasadorului israelian în SUA, Yechiel Leiter, Iranul a tras aproximativ 150 de rachete balistice în trei salve succesive. Armata israeliană a raportat patru valuri de atacuri în decurs de câteva ore. Sirenele de avertizare au continuat să sune și la orele dimineții, iar populația a fost îndemnată să rămână în adăposturi.

Riposta Israelului nu a întârziat. Forțele de apărare israeliene au lovit mai multe ținte în capitala iraniană, Teheran, într-o acțiune descrisă ca fiind parte din dreptul la autoapărare. Situația este extrem de volatilă, iar riscul unei escaladări majore rămâne ridicat.

Pe fondul acestor atacuri, Iranul a transmis avertismente dure către alte state din regiune și din afara acesteia, în special celor care oferă sprijin Israelului. Un oficial iranian, citat de CNN, a declarat că Teheranul va considera orice țară care ajută Israelul drept o țintă militară. Potrivit aceleiași surse, „baze regionale ale oricărei țări care apără regimul israelian vor deveni noi ținte pentru forțele iraniene”.

Criza a determinat reacții rapide și din partea marilor puteri. Donald Trump, fostul președinte al SUA, a avut o discuție telefonică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, în timp ce Kremlinul a anunțat că președintele Vladimir Putin a vorbit atât cu Netanyahu, cât și cu noul președinte iranian, Masoud Pezeshkian. Putin a condamnat atacurile Israelului asupra Iranului și s-a oferit ca mediator în conflict.

China a adoptat o poziție critică față de ambele tabere. Ambasadorul chinez la ONU, Fu Cong, a condamnat încălcarea de către Israel a suveranității Iranului și a cerut oprirea imediată a acțiunilor militare riscante.