”TVA-ul Schrodinger” a devorat promisiunile bugetare

Anul trecut, majorarea TVA a fost aprobată și prezentată public ca o măsură care urma să aducă 6,2 miliarde de lei suplimentari la buget. Realitatea fiscală avea să arate contrariul: încasările din TVA nu au crescut, ci au scăzut, ajungând la 134 miliarde de lei, față de 136 miliarde de lei preconizați înainte de majorare.

Acesta este, în esență, paradoxul TVA-ului în 2025: o taxă care există în discursul public, dar dispare în execuția bugetară. Un fenomen aproape bizar, care ar putea fi numit metaforic „TVA-ul Schrodinger”, după celebra teorie din fizica cuantică: în același timp prezent și absent.

Promisiunea vs. realitatea

Bugetul inițial al anului 2025 prevedea venituri din TVA de 136 miliarde lei, adică 7,18% din PIB. După majorarea taxei, Guvernul a promis că veniturile vor urca la 142,2 miliarde lei, un plus „sigur” de 6,2 miliarde.

Cifrele oficiale din două rectificări bugetare ulterioare au arătat însă contrariul. Estimările finale pentru 2025 indică 134 miliarde lei, adică 7,05% din PIB, mai puțin decât înainte de majorare. Diferența între promisiune și realitate este de 8,2 miliarde lei — bani pe care statul a sperat să îi încaseze și care, în practică, nu s-au materializat.

18:42, 14.01.2026 • POLITICĂ

Guvernul trasează bugetul pe 2026. Tanczos Barna: Începem acest an de pe baze mai solide

09:43, 30.12.2025 • Apărare

Radu Miruță cere bani mai mulți pentru Armată și dă asigurări legate de salarii. Noul ministru al Apărării vrea 2,7% din PIB din cauza războiului de la graniță

TVA-ul care descurajează consumul

Cum se explică acest paradox? Orice creștere a TVA are efecte directe asupra prețurilor. Bunurile și serviciile devin mai scumpe pentru consumatori. În consecință, oamenii cumpără mai puțin.

Dacă înainte de majorare, un coș de cumpărături costa 100 de lei, după creșterea TVA același coș ajunge să coste 104–105 lei. Pentru consumatorul mediu, diferența pare mică, dar la nivel macroeconomic, scăderea volumului de consum reduce baza de impozitare, ceea ce înseamnă mai puțini bani colectați din TVA.

Astfel, o politică fiscală menită să crească încasările poate produce paradoxal exact efectul opus și anume scăderea veniturilor. Este ceea ce s-a întâmplat în 2025: Guvernul a majorat TVA-ul și, în loc să încaseze mai mult, a colectat mai puțin.

Bugetul Schrodinger: doi factori care coexistă

Dacă privim măsura prin prisma „TVA-ului Schrodinger”, observăm că există două realități bugetare care coabitează.

Prima este realitatea declarative. Guvernul promite venituri mai mari, pentru a arăta responsabilitate fiscală și pentru a justifica decizia de majorare. A doua este realitatea efectivă. Executivul știa din septembrie că această promisiune nu se va materializa, dar decizia a fost menținută, probabil cu scopuri ascunse: temperarea consumului și controlul inflației.

Această dualitate este rar discutată în presa românească, care adesea se concentrează doar pe cifrele absolute, fără a analiza mecanismele economice și efectele comportamentale asupra populației.

Lecția aplicată: cum ne afectează fiecare

Publicul larg poate înțelege impactul direct al acestui paradox prin exemple concrete din viața de zi cu zi. Produsele de bază de la magazin devin mai scumpe, consumatorii cumpără mai puțin, iar retailerii colectează mai puțin TVA. La restaurant, prețurile meniului cresc cu câțiva lei, iar clienții încep să comande mai rar, reducând încasările din TVA. Același principiu se aplică și în magazinele digitale, unde fiecare vânzare mai mică înseamnă taxe mai mici pentru stat.

Practic, fiecare cetățean contribuie, fără să vrea, la un paradox fiscal: plata unei taxe mai mari reduce încasările totale.

Mai mult decât o cifră

Analiza TVA-ului în 2025 este o lecție de economie aplicată, un exemplu de cum politica fiscală și comportamentul consumatorului interacționează într-un mod adesea contrar așteptărilor.

Banii nu „au dispărut” din univers, ci au fost doar redistribuiți prin reducerea consumului. Și, într-un sens metaforic, TVA-ul care există în planul decizional, dar nu există în execuție, devine un simbol al limitelor predictibilității în economie și al complexității deciziilor guvernamentale.

În 2025, România a învățat, pe viu: o taxă mai mare nu garantează venituri mai mari. Uneori, efectul este exact invers — iar asta este povestea paradoxului fiscal numit simplu și memorabil: TVA-ul Schrodinger.