Ultima cruciadă a lui Henry Kissinger: Inteligența artificială e periculoasă și trebuie oprită

Henry Kissinger, fost secretar de stat, la vârsta de 94 de ani, și Eric Schmidt, fost președinte executiv al Google, vorbesc despre inteligența artificială (AI) într-un interviu pentru Time: „Ultima cruciadă a lui Henry Kissinger: Inteligența artificial e periculoasă și trebuie oprită”.  

Kissinger, Schmidt și Daniel Huttenlocher, decanul MIT Schwarzman College of Computing, vor face echipă pentru a scrie nouă carte ”Epoca inteligenței artificiale”, despre care ei spun că ”sunt zorii unei revoluții în afacerile umane”. Cartea susține că procesele de AI au devenit atât de puternice, atât de integrate în treburile umane și atât de imprevizibile, încât fără o oarecare gândire și management, tipul de „transformări de epocă” pe care le vor realiza ar putea trimite istoria umană într-o direcție periculoasă.

Între celelalte epoci și cea contemporană există o diferență importantă.  ”În Iluminism, a existat o lume conceptuală bazată pe credință. Așadar, Galileo și pionierii întârziați ai Iluminismului au avut o filozofie predominantă față de care au trebuit să-și testeze gândirea. Puteți urmări evoluția acestei gândiri. Trăim într-o lume care, de fapt, nu are filozofie; nu există o viziune filozofică dominantă. Așa că tehnologiile pot dezvolta lucruri care schimbă lumea, dar nu este nimeni acolo care să spună: „Trebuie să integrăm asta în ceva”, explică Kissinger în acest volum.

Monopolul furnizării de informații

Fostul secretar de stat mărturisește și de ce consideră Google o amenințare. „Nu am vrut ca o organizație să aibă monopolul furnizării de informații. Am crezut că este extrem de periculos pentru o companie să poată furniza informații și să poată ajusta ceea ce a furnizat la studiul său despre ceea ce publicul dorea sau considera plauzibil. Așa că adevărul a devenit relativ. Asta era tot ce știam la acea vreme. Și motivul pentru care m-a invitat să mă întâlnesc cu grupul său algoritmic a fost pentru a mă face să înțeleg că acest lucru nu a fost arbitrar, dar alegerea a ceea ce a fost prezentat a avut în spate ceva gândire și analiză. Nu mi-a înlăturat teama că o organizație privată să aibă această putere. Dar așa am intrat în asta”.

Există și trebuie să o înțelegem

Interesant, Kissinger se întreabă dacă ar fi fost mai bine să nu se fi inventat Google. El nu are un răspuns, dar recunoaște că, din moment ce  există, trebuie să înțelegem AI, care este o provocare cu totul nouă și care nu contribuie la progresul culturii.

În legătură cu implicația geopolitică a AI, Kissinger proiectează un imaginar război între China și SUA bazat pe arme cu inteligență artificială. ”Vă aflați într-o lume de distrugere totală și incertitudine substanțială cu privire la ceea ce faceți”, avertizează Kissinger.

Cu privire la faptul că oamenii își vor pierde capacitatea de gândire, conceptualizare și reflecție, Schimdt crede că ”această accelerare a timpului și informațiilor depășește cu adevărat capacitățile umane”. Schmidt este și el preocupat de cine controlează ceea ce face sistemul AI și mai ales este îngrijorat de ce se întâmplă cu tinerii în acest context.

Pe de altă parte, Kissinger își exprimă îngrijorarea în legătură cu gestionarea acestui progres tehnologic și consideră că trebuie creată o filozofie care să ghideze cercetarea. Inclusiv Schmidt susține că trebuie construită o filozofie : ”Din experiența mea în știință, singurul mod în care se întâmplă ceva este atunci când se reunesc oamenii de știință și oamenii politici într-o formă oarecare. Acest lucru este adevărat în biologie, este adevărat în ADN-ul recombinat și așa mai departe”.

Rămânând în zona militară, Schmidt spune că totul se petrece mai repede, cu arme lansate automat. Motiv pentru care ”trebuie să fim de acord cu niște limite, limite reciproce, cu privire la cât de repede funcționează aceste sisteme, pentru că altfel am putea ajunge într-o situație foarte instabilă”.

„M-am înșelat”

Schmidt este și mai îngrijorat de utilizarea greșită a acestor tehnologii. El însuși recunoaște că nu se aștepta ca internetul să fie folosit de guverne pentru a interveni în alegeri. ”M-am înșelat. Mă doare”, spune Schmidt.

În completare, Kissinger crede că nu se putea prevedea această evoluție. Și tot el dă o sentință: ”Poate fi natura destinului uman și a tragediei umane că i s-a dat darul de a inventa lucruri. Dar pedeapsa poate fi că trebuie să găsească singur  soluțiile”.

Cîutarea Google peste 50 de ani ?

La finalul interviului, jurnalistul îl întreabă pe Kissinger care ar vrea să fie primul fapt, peste 50 de ani, când i se va cauta numele pe Google, care ar vrea să fie primul fapt consemnat despre el.Kissinger :” Că am contribuit la concepția despre pace”.

Despre Google și viitorul lui, Schmidt spune: Ei bine, șansele ca Google să existe în 50 de ani, având în vedere istoria corporațiilor americane, nu sunt atât de mari. Am crescut în industria tehnologiei, care este o versiune simplificată a umanității. Am scăpat de toate problemele dificile, nu? Sper că am făcut o punte între tehnologie și umanitate într-un mod mai profund decât orice altă persoană din generația mea”.

.