Un antibiotic vechi de 80 de ani, soluția în cazul infecțiilor bacteriene multirezistente!

Un antibiotic obținut în urmă cu aproximativ 80 de an, la care s-a renunțat demult, ar putea fi eficace contra bacteriilor responsabile de multe infecții grave și a căror antibiorezistență reprezintă o teribilă amenințare pentru sănătatea globală, transmite Sciences Avenir.

Îm prezent, rezistența la antibiotice este o problemă de sănătate publică. Lupta contra infecțiilor bacteriene multirezistente presupune elaborarea de noi metode de tratament și de refacere a modului în care sunt administrate antibioticele.

Într-un studiu publicat în revista PLOS Biology, cercetătorii de la Universitatea Boston (SUA) aduc la zi un antibiotic vechi de 80 de ani, care niciodată nu a fost pus pe piață. Acesta ar putea să se dovedească eficace în special contra infecțiilor bacteriene dificil de tratat și care pot avea consecințe grave asupra sănătății.

Potrivit unui studiu publicat anul trecut în The Lancet, antibiorezistența ar fi cauza directă a aproxmativ 1,3 milioane de decese în 2019, la nivel global.

15:58 •

Cercetătorii sunt șocați! Numărul tinerilor diagnosticați cu cancer a crescut cu 80%

21:17 • Sănătate

Legume și fructe care ne apără de cancer, recomandate de Maria Martac biolog, consultant în nutriție

Abuzul de antibiotice a făcut ca unele bacterii să dezvolte mecanisme de apărare contra acestor tratamente, limitându-le astfel efiacitatate. Practic, aceste tratamente devin ineficace. Totuși tratamentele cu antibiotice sunt fundamentale pentru medicina modernă, de la descoperirea penicilinei în 1928 de Alexander Fleming și prima folosire în anul 1940

De antibiotice este nevoie. În intervenții chirurgicale, pentru a preveni și trata infecțiile, în unele tratamente contra cancerului sau boli autoimune, fiind cunoscut că pacienții cu aceste afecțiuni au o stare de imunosupresie profundă, sunt foarte expuși infecțiilor. Fără antibiotice active, un număr mare de pacienți ar fi în pericol de moarte din cauza infecțiilor, subliniază James Kirby, cercetător la Harvard Medical School (Boston, SUA).