Uniunea Europeană vrea să aibă forța de a menține aprovizionarea în perioade de criză prin controlul exporturilor

Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a dobândi noi puteri, inclusiv cea de a controla exporturile, care i-ar oferi capacitatea de a proteja lanţul de aprovizionare al blocului comunitar în perioade de criză, transmite Bloomberg.

Comisia Europeană, Executivul comunitar, va dezvălui o propunere în acest sens în primăvara anului următor, a dezvăluit un oficial european din apropierea acestui plan.

Noile reguli vor face parte dintr-un aşa-numit Single Market Emergency Instrument, o propunere destinată să răspundă la unele dintre provocările cu care UE s-a confruntat în perioada pandemiei de Covid-19, când statele membre au avut dificultăţi în a-şi procura vaccinuri şi echipamente de protecţie.

Comisia Europeană va propune noi măsuri pentru a cuantifica, anticipa şi contracara orice perturbări la adresa pieţei unice, inclusiv asupra lanţurilor de aprovizionare industriale, a precizat oficialul citat de Bloomberg.

„Avem nevoie de soluţii structurale pentru următoarea criză care, indiferent de natura sa, poate declanşa şocuri majore asupra cererii sau ofertei care să ne afecteze industriile şi să ne fragmenteze piaţa noastră unică”, a scris comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, într-o scrisoare trimisă subordonaţilor săi în data de 22 decembrie şi consultată de Bloomberg.

Una dintre ideile discutate ar fi aceea ca Executivul comunitar să monitorizeze livrările către ţările terţe în perioade de stres, copiind sistemul de control al exporturilor de vaccinuri. Conform acestui program, care expiră la finele acestei luni, companiile au nevoie să obţină aprobarea organismelor naţionale şi comunitare înainte de a livra doze de vaccin Covid-19 în afara blocului comunitar.

De asemenea, printre propunerile analizate se află şi posibilitatea ca Bruxelles-ul să dobândească un rol mai important în ceea ce priveşte revizuirea restricţiilor naţionale cu privire la fluxurile de bunuri pe piaţa unică, în ideea de a evita măsurile unilaterale adoptate de unele state membre în primele zile ale pandemiei.

Oficialul european citat de Bloomberg a spus că liderii UE ar urma să aibă o primă discuţie cu privire la Single Market Emergency Instrument cu ocazia Summitului de la Paris din perioada 10-11 martie, urmând ca propunerea oficială să fie prezentată mai târziu. Potrivit aceluiaşi oficial, Comisia Europeană s-a inspirat din legea American Defense Production Act, ordinul executiv „America’s Supply Chain” şi alte iniţiative promovate de administraţia preşedintelui SUA, Joe Biden, pentru a răspunde la vulnerabilităţile apărute de-a lungul lanţurilor de aprovizionare.

Noul instrument, anunţat prima dată de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la începutul acestui an, va include de asemenea măsuri destinate reducerii dependenţelor structurale ale blocului comunitar prin diversificarea surselor de aprovizionare şi creşterea capacităţii industriale a Uniunii Europene. „Piaţa unică face Europa puternică. De aceea trebuie să o protejăm şi să o facem să funcţioneze, în toate circumstanţele, în special când avem cea mai mare nevoie de ea”, a declarat Ursula von der Leyen într-un discurs ţinut în luna februarie. 

Mai multe articole...

2 COMENTARII

  1. România: Curtea nu recunoaște primatul dreptului UE
    Disputa dintre București și Bruxelles este despre hotărâri de corupție împotriva foștilor parlamentari și miniștri. Curtea Constituțională a României a declarat-o nulă.

    București / Luxemburg – Se conturează o dispută între România și UE cu privire la primatul dreptului UE asupra dreptului național. Asta reiese dintr-o opinie a Curții Constituționale a României.

    Contextul este o hotărâre a Curții Europene de Justiție, potrivit căreia dreptul UE chiar are prioritate față de constituția națională. Potrivit acesteia, instanțele române pot în anumite cazuri să ignore deciziile curții constituționale a țării. Este cazul, de exemplu, dacă, în lupta împotriva corupției, există altfel pericolul ca condamnații să nu fie pedepsiți.

    Această jurisprudență nu poate fi aplicată în România atâta timp cât constituția nu a fost modificată în consecință, a spus Curtea Constituțională.

    Oprire în loc să progreseze cu corupția
    Contextul hotărârii CEJ de marți sunt cauzele aflate în fața Curții Supreme a României. El i-a condamnat pe foști parlamentari și miniștri pentru corupție și influență în legătură cu fondurile UE. Ulterior, Curtea Constituțională a declarat deciziile nule din motive de formă.

    Cu toate acestea, acest lucru ar putea trage cazurile și ar putea deveni prescris. Potrivit CEJ, acest lucru ar putea împiedica „sancțiuni eficiente și disuasive împotriva persoanelor care dețin cele mai înalte funcții în statul român” și care au fost condamnate pentru fraudă sau corupție în funcție.

    Țara din sud-estul Europei a fost sub observație specială de către Comisia UE de când a aderat la UE în 2007, deoarece nu a îndeplinit toate cerințele împotriva corupției și crimei organizate sau pentru a consolida sistemul judiciar la acea vreme.

    După progresele inițiale prin activitatea sporită a unității anticorupție a parchetului, susțin criticii, este aproape un impas. Unul dintre motive este o unitate specială a parchetului (SIIJ) creată de guvernul social-democrat de atunci în 2018, care singur are dreptul de a cerceta judecătorii și procurorii. Acest lucru elimină competențe de la unitatea anticorupție. Comisia UE cere de multă vreme desființarea unității speciale SIIJ. DPA

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole