Vin în Ajunul Anului Nou: Mascaţii care alungă spiritele rele! (VIDEO)

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie este numit la români Îngropatul Anului. Denumirea de Revelion aparţine timpurilor moderne, desigur.

În săptămâna dintre Crăciun şi Anul Nou, în satele româneşti, cete de flăcăi se pregătesc pentru „urat“, respectând datinile şi obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă.

În ajunul Noului An, pe înserat, îşi fac apariţia „mascaţii“. Din repertoriul jocurilor cu măşti fac parte Capra, Cerbul, Ursul, Măştile umane. Jocurile cu măşti se practică, în funcţie de zonă, între Crăciun şi Anul Nou, dar în special în ziua de Anul Nou şi a doua zi. În aceste jocuri, obiectul cel mai important este capul de animal cu cioc clămpănitor, făcut din lemn şi purtat de un flăcău, însoţit de personaje mascate.

Un alt personaj îndrăgit din ceata de mascaţi

Mascaţii reprezintă personaje cum ar fi: moş, babă, urs sau ursar. Înainte de 1950 mascaţii erau doar moşi, babe, barză şi capră. Astăzi, au apărut personaje din lumea satului: poliţist, primar, învăţător, sportivi re-numiţi precum şi personaje care trebuiesc criticate pentru anumite fapte şi defecte. Capra a fost şi rămâne un personaj de bază al tradiţiilor de Anul Nou. Capul caprei este confecţionat din lemn de mesteacăn, cioplit în formă cît mai apropiată de reprezentarea naturală a acesteia, partea de jos a botului fiind lucrată dintr-un lemn aparte, prins cu un cui în aşa fel încât trăgîndu-se de sfoara cu care este prins, botul caprei să clămpănească.

Un alt personaj îndrăgit din ceata de mascaţi este ursul. Personajul este îmbrăcat în piele de urs sau din alte animale cusute pe o haină ori, pur şi simplu. În picioare are mâneci de cojoc întoarse pe dos, iar pe mâini, bucăţi de piele, ca labele ursului.

Obicei al cărui rost este să păstreze viu ceea ce timpul încearcă să șteargă

Primirea trupelor de mascaţi este o plăcere, dar şi o surpriză, pentru că şotiile, glumele lor intrec măsura uneori. Dar niciodată la cumpăna dintre ani nimeni nu se poate supăra, pentru că acum există convingerea că toată această zarvă pe care o creează jocurile cu măşti in comunitate indeplineşte acea străveche funcţie de răsturnare a ordinii existente, pentru că, odată demolate, să se nască o nouă ordine, mai dreaptă. In urma dialogului purtat de cei ascunşi sub costumaţiile rituale cu sacrul, cu nevăzutul, există credinţa că masca trebuie distrusă, eliminată, pentru a putea astfel ca răul care a fost vizualizat de mască să fie distrus impreună cu ea„, spune prof. univ. dr Doina Işfănoni.

Ce mai, cetele de mascaţi alungă anul vechi şi primesc cu bucurie Anul Nou! Un obicei al cărui rost este să păstreze viu ceea ce timpul încearcă să șteargă…

Mai multe articole...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele articole