„Vine sau nu vine? Dați-mi un răspuns.” Sfârșitul lumii zic…

Nefiresc, nişte oameni simpli de pe Terra, care nici nu fac cercetări ştiinţifice, nici nu se laudă că au posibilitatea să facă nu ştiu ce predicţii pentru viitor, încearcă să ne îmbârlige rău cu judecăţile lor tâmpe pornind de la constatarea reală că verile se încing tot mai mult a cuptor, iernile se transformă din blânde în agresive total – oare?

Lucrez cu materialul clientului și se spune că iarna asta, ca și iernile de anul trecut sau de acum doi ani, e cea mai cruntă din ultimii o sută de ani! – furtunile bezmetice se năpustesc asupră-ne fără niciun avertisment, iar ploile demenţiale umflă la maximum pâraie de juma’ de metru, făcând ravagii peste tot.

Și că, vezi, Doamne, așa stând toate astea, vine sfârșitul lumii. Încălzirea globală, lipsa apei, topirea ghețarilor, curentul pe sponci, gata, toate astea și altele conduc la sfârșitul lumii. Dacă ar fi să dăm curs unor previziuni din vechime – sunt destui oameni care cred – ar trebui, oare, să ne întrebăm dacă toate acestea sunt cumva semne ale mult-trâmbiţatului sfârşit al lumii?

Chiar vine? Chiar se termină lumea în viitorul apropiat? Chiar s-a supărat Dumnezeu – universul, sau cum i-o mai zice – pe toţi? Chiar se va sfârşi viaţa pe Pământ?

Panică mare, oameni buni!

Nici nu mă gândeam la subiectul ăsta. Zilele trecute, o vecină de bloc m-a oprit şi m-a întrebat dacă într-adevăr vine sfârşitul lumii. Aşa i-au spus ei nepoţii, că în 2022 se sfârşeşte lumea. Nu era singura disperată. Deşi cu un milion de probleme pe cap, inclusiv lipsa apei calde, mai erau și alții în bloc – că tema se întinsese ca râia și ca molima lui Caragea – care, mai ferit, mai direct, flecăreau despre sfârşitul lumii.

Că, dacă n-a venit în anii trecuți, vine sigur acum. Sfârșitul lumii. Nici mai mult, nici mai puțin decât pe 21 decembrie anul ăsta. Nu ne trece, nu ne sare, nu ne iartă! Că așa zice la calendarul mayaş, că așa ar fi prezis și Nostradamus… Măi, să fie..

Realitate şi fantasmagorie

Drept care, m-am gândit să văd cum e cu sfârșitul ăsta al lumii. Nu de alta, dar mai am treabă și să știu cum rostuiesc tot, dacă vine.

Multe, diverse şi alambicate sunt previziunile privind sfârşitul lumii. Sună aşa alarmist şi dureros asta cu sfârşitul lumii, că provoacă groaza. Până şi Newton, cât era el de Newton, s-a pus, cică, pe făcut calcule care arată că lumea, mai e un pic, vorba vecinei, şi se sfârşeşte. Iar Nostradamus – contestat de multe ori, pentru că predicţiile sale s-au dovedit neadevărate – a lăsat şi desene explicative în sensul ăsta: în 2022, gata!

Mai vin şi mayaşii care completează tabloul: în 2022, fix! Lumea asta e la capăt de drum. Nici Biblia n-ar fi departe de astfel de dezvăluiri. Până şi oamenii de ştiinţă, după calcule riguroase, au început să se îngrijoreze. Atmosfera Terrei este în schimbare, iar cea vulcanică în creştere. De asemenea, s-a mărit câmpul magnetic al soarelui şi un gaz necunoscut s-a format în straturile superioare.

Explicaţia ştiinţifică este că soarele a intrat în Centura Fotonică, o zonă cosmică mai intensă în energie, iar Pământul a intrat şi el aici încă de-acum zece ani… Deci, n-o mai duce mult. Timpul terestru, spun cercetătorii, dar nu doar, nu mai există şi polii magnetici se vor inversa. Radiaţiile din Centura Fotonică – eu citez pe mai departe, nu zic de la mine – vor face o selecţie în plan uman pe bază spirituală.

Să auzi nenorocirea: timpul se va sfârşi, va ajunge pe zero şi, vreme de 2000 de ani nu va mai fi noapte. Chipurile, această schimbare ar fi benefică şi ar duce la dispariţia bolilor grave care, la momentul actual, macină lumea. Pe de altă parte, mayaşii care au făcut calcule pentru milioane de ani, nu au trecut cu profeţiile lor dincolo de 2022. Ei spuneau că un mare cataclism produs la nivel mondial va duce la începutul unei noi ere spirituale, nu la sfârşitul lumii.

Conform calendarului lor, mayaşii au descoperit că axa terestră oscilează şi, la 26.000 de ani, adică un ciclu cosmic cu câte 13.000 de ani, se schimbă poziţia astrelor. Acum – și se așteaptă asta încă de anii trecuți, am cam fi la sfârşitul unui astfel de ciclu şi după el n-ar mai fi nimic din cele pe care le ştim. Adică vine sfârşitul lumii! Mda… Dar sfârşitul, ca să vorbim în ton, civilizaţiei lor de ce nu l-au prevăzut, oare?

Nici ziua nu mai este normală

Apoi, se spune că ADN-ul va fi reprogramat şi totul va fi superior. Ar părea că e de bine. Şi dacă, pe lângă schimbările climaterice bizare despre care am vorbit mai sus, v-aţi pus întrebări ori vi s-a părut vreodată că ziua e mai mică şi nu mai aveţi timp de nimic, chiar este adevărat. Aşa reiese din cercetări.

Ea, ziua, nu mai are 24 de ore, cum am învăţat demult, ci doar 16, din cauză că rezonanţa magnetică a pământului are 12 cicli pe secundă, faţă de 7,83. Şi, în 2012, soarele s-a aliniat peste Calea Lactee. Natura a luat-o razna de-a binelea şi nimic nu va mai fi cum ne-am obişnuit să fie. Ba mai mult, milioane de oameni vor muri din cauza acelor catastrofe. Zic și repet: așa spun specialiștii…

Au mai fost sfârşituri…

De fapt, ca să vorbim cinstit, nu s-a mai discutat, indiferent de predicţii şi cercetări, şi altă dată despre sfârşitul lumii? În anul 1000, tot la fel se credea, că e sfârşitul. Cam 500 de ani mai târziu, oamenii s-au temut la fel, că vine Apocalipsa.

În 2000, la fel, se zvonea că e gata pământul și e pa viața omenască pe-aici. Şi câte alte momente de genul ăsta, amintite în cronici şi neamintite în nicio scriere, n-or fi fost? Nici cercetările, nici predicţiile nu ştiu, de fapt, o astfel de chestiune: când se sfârşeşte lumea… Dar sună, cum să zic, într-un fel.

Deocamdată, ceea ce avem de făcut este să ne bucurăm de viaţă, să trăim clipa, să fim conştienţi că timpul trece. Cu bunele și cu relele deopotrivă. Şi nu neapărat către sfârşitul lumii.