Virusul românesc al corupției

Lumea noastră este virusată, am remarcat cu toții de la declanșarea Pandemiei. Și mass-media este virusată cu SARS-COV-2, pentru că toate subiectele sunt atinse de COVID-19. Și subiectul nostru despre corupție este virusat pentru că este tratat în aceeași cheie a unei boli contagioase și letale a societății românești.

Poate că e doar o momeală pentru cititori de a rămâne in zona coronavirusului ca o garanție că vor citi aceste comentarii despre un subiect mocnit, cam uitat, dar mereu de actualitate și important pentru România.

Vom lua oglinda ca să vedem că „Virusul CORupției RO-2021” care provoacă CORUPȚIA, această gravă boală a societății românești, este printre noi la fel de important și periculos ca  vedeta virusul SARS-COV-2, cauzatorul mai cunoscutei boli , în continuare misterioase, COVID-19. Cred că dându-i acest nume putem să tratăm subiectul la fel de interesați ca pentru subiectul COVID-19.

Virusul endemic al corupției

Virusul SARS-COV-2 este un virus nou, încă neînțeles pe deplin, de forma unei sfere încoronate, insignifiant, dar văzut la microscop, și detectabil prin teste mai mult sau mai puțin rapide. COVID-19 este o boală cu multe simptome, poate fi tratată cu mai mult sau mai puțin succes, dar omenirea modernă a descoperit vaccinul ei și indiferent de mutațiile acestui perfid nou coronavirus, comunitatea medicală este pe urmele lui în speranța eradicării bolii. Până atunci, comunitățile aplică restricții care să împiedice virusul să se răspândească.

Corupția este veche de când lumea, dar  „Virusul CORupției RO-2021” este endemic, varianta românească  are forma unui lanț nevăzut, lanțul slăbiciunilor, și ne-am cam obișnuit să trăim cu el. Încă n-a reușit să fie detectat cu mijloace științifice și poate dura ani de zile pentru a fi dovedit cu mijloacele pseudo-științifice ale justiției românești. Vaccinul românesc al variantei românești a corupției nici măcar nu se studiază în laboratoarele dedicate prin lege pentru combaterea corupției, începând cu Parlamentul și Guvernul României, iar medicamente pentru acest gen de afecțiune nu există pe piața românească, poate și pentru că cererea este mică și nu se fac importuri de modele de succes. Iar simptomele la pacienți se confundă cu manifestările de nemulțumire ale tuturor românilor pentru viața pe care o avem și care nu este cea pe care ne-o dorim. Dar dacă ne vom uita la cei atinși de virusul corupției vom observa in ochii lor un licăr de lăcomie.

Din păcate, societatea românească, poate insuficient de matură, tributară unei culturi precare, cu tradiții capabile să submineze orice încercare de a combate corupția, dar și lipsită de lideri capabili să ne treacă prin pustiul unei nesfârșite tranziții, chiar și în 40 de ani, nu este nici imună la SARS-COV-2, nici integră la Virusul CORupției RO-2021.

Nu suntem în stare de cel mai simplu gest, nu de miracole, pe care îl poate face orice comunitate dornică să se vindece de un flagel care o împiedică să recupereze decalajul față de lumea civilizată, în care corupția este cel puțin ținută sub control. Vom reveni cu explicații pentru introducerea  restricțiilor cu care să  combatem corupția, pentru că nu e vorba de mască șI spălatul pe mâini (poate vorbim și despre spălatul pe mâini biblic, ca Pilat din Pont, al celor care iau decizii dar nu semnează nimic, punându-I pe alții să facă treaba murdară).

Fuga pe o insulă pustie

Știm că bogații au fugit ca să se protejeze din fața noului coronavirus în insule luxuriante și izolate. Dacă societatea și-ar permite, în spiritul egalității și echității, pentru a-i proteja de „Virusul CORupției RO-2021”  pe cei săraci, adică  românii obișnuiți aflați într-un post sau pe o funcție, ar trebui duși și ei pe o insulă pustie. Pentru că această alternativă nu este posibilă, rămâne doar să împiedicăm răspândirea virusului prin restricții ca să reducem corupția.

Și pentru că orice enunț, mai ales în scris ( „et scripta manent”), e normal să fie argumentat pentru a fi corecți și politicoși față de cititori, chiar dacă enunțul este de domeniul evidenței,  vom face un studiu de caz. Bineînțeles la MTI (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii), care împreună cu companiile de stat și agențiile din subordine sau de sub autoritatea acestuia provoacă statistic cele mai multe suspiciuni rezonabile de corupție, multe dovedindu-se întemeiate.

Explicația este simplă, una  „medicală”: „Virusul CORupției RO-2021” este contagios și se transmite în comunitățile vulnerabile cele mai expuse, funcționari și șefii lor. Pe de o parte, sunt foarte mulți purtători de virus asimptomatici care vin din exterior, cei mai numeroși de la firmele private, cei mai virulenți fiind cei cu bani mai mulți, sau din zona politică, cei mai periculoși fiind cei cu poziții și putere în stat.

Pe de altă parte avem și răspândirea comunitară, in interiorul comunităților din aceste organizații, MTI și instituțiile și companiile din subordine, care se face după o schemă logică, de sus în jos și de jos în sus, adică fie de la funcționarul subordonat, care dă prima semnătură pe contracte, la șeful conducător, care dă ultima semnătură, fie „viceversa” românească, această semnătură fiind poarta de intrare  a virusului corupției. Nu se știe dacă este o predispoziție dată de ADN-ul persoanelor infectate sau este o vulnerabilitate dobândită în mediul infectat din birouri și de pe scaune. Ne-ar putea spune mai mult miniștrii, secretarii de stat,  directorii generali, directorii și toți ceilalți ocupanți de birouri și posesori de scaune.

Constituirea de grup infracțional organizat

Acum câteva zile, directorul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) a fost reținut de procurorii DNA fiind acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și luare de mită. Dosarul vizează achiziția la suprapreț a patru nave în valoare de 85 de milioane de lei precum și condițiile defavorabile Agenției în care a fost realizată tranzacția.

Grupul cuprinde administratori de firme căpușă a ARSVOM, directorul Direcției economice din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), deocamdată, și există suspiciuni de implicare a politicului la nivel parlamentar. Se pare că prețul plătit pentru cele patru nave, trei de salvare și una de depoluare, este dublu față de costul real, ceea ce înseamnă o pagubă pentru contribuabilul român de peste 40 de milioane de lei, adică prețul unui spital cu 100 de paturi. De altfel, ne aducem aminte de vasul ucrainian care s-a scufundat în luna martie și de vasele de salvare ARSVOM care nu au ieșit la acțiunea de salvare pentru că era vreme rea (?!) și ele nu puteau acționa. Deși exact pentru acest tip de acțiune au fost achiziționate.

Lăsând la o parte revolta cetățeanului furat pe față și neprotejat de statul lipsit de autoritate, aflăm că în ultimii șase ani, din 2014, s-a dat și s-a luat mită de 1 miliard de euro în 800 de dosare de corupție; iată de ce virusul corupției este periculos și mortal: i-a ucis pe cei care trebuiau salvați de ARSVOM și nu au fost salvați și ucide bolnavii care au nevoie de îngrijire medicală în spital, dar n-o primesc pentru că nu sunt bani pentru spitale!

Bineînțeles că scandalul s-a lăsat cu demiterea celor cu dosare penale, dar situația este atât de gravă încât domnul Cătălin Drulă, ministrul MTI, a decis desființarea ARSVOM și preluarea atribuțiilor sale de IGSU (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență). Ceea ce poate declanșa o altă discuție despre necesitatea și eficiența structurilor finanțate cu multă ușurință și larghețe de la Bugetul de stat  (instituții, agenții), dar pentru aceasta ar trebui ca Guvernul să facă un audit comprehensiv și exhaustiv care să fie pus la dispoziția publicului.

Lucrăm pe partea de integritate

„E inacceptabil!” ar fi spus ministrul transporturilor și regret că dânsul este din nou partenerul nostru de dialog, dar nu e vina niciunuia că domeniul pe care îl conduce este profund virusat și bolnav și că în calitate de autoritate supremă este cel care trebuie să ia deciziile necesare.  În plus, apreciez că dânsul este un interlocutor viabil, care nu a fost implicat în sistem și care are tot interesul să rezolve problemele care pun în pericol ținta noastră de a recupera deficitul de infrastructură de transport și decalajul față de restul Europei. Deci colaborarea tuturor cu idei și soluții pentru a găsi remediul acestei situații este binevenită, orice amânare putând naște neîncredere și suspiciune.

„Noi nu suntem procurori. Sunt anumite lucruri pe care nu le putem face. Facem însă sesizări, deci lucrăm și pe partea de integritate și pe partea de eficiență…dar va mai dura”.

Aveți dreptate domnule ministru ne trebuie timp, dar timpul lucrează împotriva noastră, nu putem aștepta ca prin educație și creșterea conștiinței  civice societatea românească să se schimbe, nu putem aștepta să creăm alte condiții, de bunăstare, chiar de fericire, altă mentalitate pentru cetățenii noștri ca să să se rezolve de la sine problema corupției.

Parlamentul are un mandat popular, iar Guvernul este însărcinat să administreze țara pentru ca noi să putem trăi și produce în liniște și siguranță; aceste instituții, pe care le are orice stat, trebuie să rezolve cu mijloacele pe care le au la dispoziție, inclusiv problema Pandemiei cu noul coronavirus și calamitatea provocată de corupție: prin legi și alte reglementări legale, prin declararea stării de calamitate și urgență, prin restricții și măsuri de protecție. Dacă nu au instrumentele necesare, nimic nu Ie împiedică să și le creeze.

Dar până la Guvern nivelul de intervenție este ministrul care prin Ordin de Ministru (OM) poate schimba regulamentul de ordine interioară al MTI și poate impune companiilor și agențiilor din subordine, prin intermediul  Consiliilor de Administrație (CA), reguli de comportament pentru toți angajații, inclusiv pentru  directorii generali, care să atace verigile slabe ale lanțului acestui perfid virus al corupției, adică contactul direct între corupători și corupți.

Sistemul de integritate

Discuția constituțională a concluzionat că restricțiile nu reprezintă o reducere a drepturilor cetățenești, pentru că o situație excepțională reclamă măsuri excepționale care protejează comunitatea și implicit indivizii.

Sistemul de integritate care trebuie să prevină faptele de corupție este ca un “test de sinceritate“ făcut de  ANI, ANAF și structurile de integritate din organizațiile menționate de lege, care creează doar dileme existențialiste pentru funcționarii din minister și salariații din companiile de stat, de tipul “a fi sau a nu fi”. Mai departe nu știm,  aceste documente sunt verificate (prin sondaj?!) dar,  în orice caz, nu previn faptele de corupție, ci le constată ulterior săvârșirii lor, dacă au noroc și prind un fir.

De aceea vă propun să introducem reguli de descurajare a întâlnirilor între salariații ministerului, companiilor și agențiilor de sub autoritatea MTI și reprezentanții firmelor care au avut, au sau intenționează să aibă relații contractuale în domeniul transporturilor, lobbyiștii acestora și oamenii politici, cu funcții politice și administrative, începând de la parlamentari și terminând cu consilierii locali. Aceste reguli se pot introduce in Regulamentele de ordine interioară și creează obligații pentru toți membrii organizației, cu riscul de a fi sancționați dacă nu le respectă.

Anunțarea întâlnirilor directe

Cea mai simplă regulă ar fi obligativitatea anunțării tuturor întâlnirilor directe, discuțiilor și mesajelor între membrii grupurilor țintă pe care ne propunem să le descurajăm, menționate anterior, și a subiectelor abordate, către structura de integritate a organizației din care fac parte. Aceasta va face publice aceste informații, iar acolo unde există suspiciuni, va face investigații suplimentare prin discuții cu membrii organizației implicați. Întâlnirile la nivel de directori și directori generali se vor desfășura oficial cu prezența cel puțin a consilierilor și este recomandabil să fie înregistrate. Dacă această măsură nu se respectă întocmai, cei implicați trebuie sancționați disciplinar și incluși pe o listă a angajaților care ridică semen de întrebare, cu un comportament suspect.

Bineînțeles că măsura extremă ar fi interzicerea acestor întâlniri, dar aceasta ar putea afecta comunicarea dintre beneficiar și contractori, așa că aceste măsuri se pot lua gradual, scopul lor fiind să protejeze angajații corecți, să descurajeze  persoanele cunoscute ca indezirabile care “își fac veacul” în minister sau companii și să dea un semnal de avertisment că se expun public persoanelor care cred că pot exercita presiuni pentru a influența deciziile, dacă riscă acest lucru.

Nu mă erijez în consilierul dumneavoastră domnule ministru, considerați această propunere ca o idee extravagantă într-un proces de “brain storming”, pe care vă rog să-l finalizați cu consilierii dumneavoastră. Poate un program pilot “big data“ și analiză statistică, care ne-ar ajuta să prevenim corupția ar fi un adversar puternic pentru lobbyiști și tot felul de intruși nedoriți în preajma decidenților. Inteligența artificială este obiectivă, meticuloasă și dacă datele de intrare sunt corecte soluția rezultată va fi bună. Oricum este necesară rafinarea regulilor și detalierea lor în acord cu analizele făcute și reglementările legale.

Domnule ministru Cătălin Drulă, sunteți doctorul șef al transporturilor din România, Arafat și Gheorghiță la un loc, trebuie să scăpăm cât mai repede, acum, cu costuri cât mai mici de virusul corupției. De dumneavoastră depinde să nu rămână totul o furtună într-un pahar cu apă de ploaie.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...