Vorbe-n vânt: declarațiile politice ale săptămânii
Săptămâna politică tocmai încheiată a fost una de blocaj cu sonorul dat tare. Consultări la Cotroceni, scenarii de guvern tehnocrat, atacuri personale, nostalgii de stabilitate și câteva propoziții care merită păstrate în insectarul politic al lunii mai. Unele pentru luciditate. Altele pentru că arată cât de repede ajunge politica românească de la „responsabilitate” la „zombie politic”.
Am ales șapte declarații. Fără clasament. Fără două apariții ale aceluiași personaj. Doar frazele care au prins cel mai bine aerul săptămânii.
1. Nicușor Dan: „Care este majoritatea pe care o propuneți?”
Președintele a intrat în consultări cu o întrebare simplă, aproape brutală prin claritate:
care este majoritatea pe care partidele o pot pune pe masă?
Nu poezie, nu supărări istorice, nu „noi vrem binele României”, ci matematica puterii.
După consultările din 18 mai, Nicușor Dan a spus că va continua discuțiile până când se va contura „o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”.
E poate cea mai logică întrebare a momentului.
În politica românească, toți vor să pară indispensabili, dar foarte puțini pot aduce voturile.
Iar guvernarea nu se face cu indignări perfect ambalate, ci cu majorități care există și după ce se termină conferința de presă.
2. Sorin Grindeanu: „Ilie Bolojan e un fel de zombie politic”
Sorin Grindeanu a livrat declarația cea mai tăioasă a săptămânii, spunând că Ilie Bolojan este „un fel de zombie politic” care „se agață” de funcție și blochează totul.
Liderul PSD a mai spus că poate negocia cu Bolojan, dar nu îl mai acceptă ca premier.
Aici intrăm în zona de ”autobază” strategică.
„Zombie politic” sună bine la televizor, dar nu ține loc de soluție.
PSD a contribuit decisiv la dărâmarea guvernului, iar acum explică țării că mobila e ruptă fiindcă un om stă încă în cameră. E o tehnică veche: dai foc la bucătărie, apoi reclami fumul.
3. Ilie Bolojan: „Încă nu s-a inventat nicio corecție fără să deranjezi pe cineva”
Bolojan a spus, vineri seară, una dintre cele mai bune fraze politice ale săptămânii:
„încă nu s-a inventat nicio corecție” care să nu deranjeze pe cineva, iar dacă nu vrei să deranjezi pe nimeni, ajungi să îi deranjezi pe toți, fiindcă nu faci nimic.
Aici e miezul guvernării serioase.
Reforma nu vine parfumată, cu fundiță și aplauze de la cei care pierd privilegii.
Deranjează. Supără. Strică aranjamente.
Dar alternativa este exact boala românească veche: să nu miști nimic, ca să nu te certe nimeni, până când țara întreagă plătește nota.
4. Dominic Fritz: „Nu vom susține un guvern tehnocrat care e un paravan pentru ca PSD să controleze”
Dominic Fritz a tras linia USR în fața formulei tehnocrate: partidul nu susține un guvern tehnocrat dacă acesta devine doar un paravan prin care PSD controlează Executivul din culise.
Declarația are nerv politic și o suspiciune legitimă.
În România, tehnocrația poate fi soluție de avarie, dar poate fi și mască elegantă pentru aceeași bucătărie veche.
Întrebarea nu este doar cine apare în poză la Palatul Victoria, ci cine ține de fapt telecomanda.
5. Mugur Isărescu: „Un premier tehnocrat nu ar fi o soluție. Eu am fost. Spre sfârșitul mandatului vorbeam singur”
Mugur Isărescu a intrat în dezbaterea despre tehnocrație cu o frază excelentă: un premier tehnocrat nu ar fi soluția, iar el știe asta din propria experiență, pentru că spre finalul mandatului „vorbea singur”.
E genul de propoziție care spune mai mult decât un seminar de 40 de minute.
Tehnocratul fără sprijin politic ajunge repede un fel de instalator chemat să repare blocul, dar fără voie să oprească apa, fără acces la subsol și cu locatarii urlând de pe scară că nu le place cheia franceză.
6. Kelemen Hunor: „Cei care au dat jos Guvernul Bolojan să facă o majoritate”
Kelemen Hunor a spus simplu: cei care au dat jos Guvernul Bolojan ar trebui să facă o majoritate.
Declarația a venit după negocierile eșuate de la Cotroceni și rezumă foarte bine absurdul momentului.
Este logica elementară pe care politica românească o redescoperă greu: dacă ai forța să dărâmi, ar trebui să ai și puterea să construiești ceva în loc.
Altfel, nu e strategie. E doar demolare cu pretenții de arhitectură.
7. Tanczos Barna: „Tehnocrația în România nu a adus lucruri foarte bune. Dar este una dintre soluții”
Tanczos Barna a avut una dintre cele mai echilibrate poziții ale săptămânii.
A spus că tehnocrația nu a adus rezultate foarte bune în România, dar, dacă nu există altă variantă, poate fi una dintre soluțiile crizei.
Tot el a spus că nu a înțeles decizia PSD și că UDMR nu ar fi făcut așa ceva într-un moment de presiune maximă.
Asta e declarația omului care nu vinde miracole.
Nici nu idolatrizează tehnocratul, nici nu-l aruncă la coș. Într-o săptămână plină de nervi, Tanczos a sunat ca un adult care a intrat într-o cameră unde copiii tocmai au răsturnat biblioteca și se ceartă pe dicționar.
Săptămâna în care toată lumea a cerut stabilitate după ce stabilitatea fusese împinsă în decor
Firul comun al acestor declarații este simplu:
România caută guvern, dar partidele încă își caută justificări.
Unii vor tehnocrați, alții îi suspectează.
Unii vor guvern politic, dar fără să accepte prețul politic.
Unii au dat jos cabinetul, dar par foarte surprinși că trebuie să pună ceva în loc.
Din toată gălăgia rămâne o lecție banală, dar vitală:
țara nu poate fi administrată la infinit cu fraze de tranșee.
Majoritatea trebuie compusă, cumva.
Premierul trebuie susținut.
Programul trebuie aplicat.
Iar reformele, dacă sunt reale, vor deranja inevitabil pe cineva.
Vorbele se duc. Deficitul rămâne. PNRR-ul nu stă la coadă după orgoliile partidelor.