Antifrauda a început vânătoarea de plăți cu bani cash

Inspectorii de la Antifraudă verifică dacă firmele respectă prevederile referitoare la limitarea plafonului de casă la 50.000 de lei și a avansului spre decontare la 1.000 de lei pe zi.

Direcția Generală Antifraudă Fiscală a demarat o amplă acțiune de control pentru a aplica prevederile care stabilesc plafonul de numerar la 50.000 de lei și avansul zilnic pentru decontări la 1.000 de lei. Inspecțiile se vor concentra însă și pe plafoanele de plată, neafectate de intervenția guvernamentală de săptămâna trecută. Deși plafoanele reduse urmau să intre în vigoare din 11 noiembrie, conform legii în vigoare, Guvernul a adoptat un nou proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) care restabilește plafoanele anterioare Legii 296, cu excepția stabilirii plafonului de numerar la 50.000 de lei și a avansului pentru decontări la 1.000 de lei/zi. Ministerul de Finanțe a atribuit revenirea asupra modificărilor privind plafonul de numerar la reacțiile societății, care indică o lipsă de pregătire pentru astfel de modificări.

Practic, sunt așteptate să se deruleze inițiative de aplicare a noilor măsuri de protecție a populației împotriva activităților comerciale ilicite, inclusiv a operațiunilor economice derulate de persoane fizice care nu respectă reglementările fiscale și a tranzacțiilor cu mărfuri fără documente de proveniență corespunzătoare. 

Pariul lui Piperea

Avocatul Gheorghe Piperea susține că de abia așteaptă primele amenzi și confiscări în urma acestui hei-rup entuziast al luptei contra banilor fizici. ”Limita zilnică de încasări în numerar a rămas de 50 de mii de lei per comerciant. În continuare, dacă ajungi prea târziu în super-market, banii tăi tre’ să mai aștepte până când vor mai fi bani încă o dată. Adică, până când vei fi avut timp să mergi la cumpărături în orele de vârf și să prinzi privilegiul nemeritat și norocul chior de a plăti cu numerar fizic. Apropo, limita asta de 50 de mii pe zi, pet comerciant, nu se poate aplica întreprinderilor personale care nu sunt persoane juridice, care nu au registre de casă.

Sunt curios cum vor aplica inspectorii fiscali amenzi și confiscări în astfel de cazuri – cum știi dacă s-a depășit limita de casierie dacă nu există casierie?

Mă rog…

Și mai interesant este că azi antifrauda a plecat control, la vânătoare de purtători și mânuitori de cash. De-abia aștept primele amenzi, confiscări și controale fiscale de fond reieșite ca ciupercile după ploaie în urma acestui hei-rup entuziast al luptei contra banilor fizici. Pariez că 99% dintre cei care au aplaudat această măsură de “luptă” contra evaziunii fiscale vor deveni adversari ai sistemului non-cash…

Așa ar fi logic, dar ce știu eu…”, a declarat Piperea.

Cum se descurcă comercianții

Comerciantul poate încasa cash maxim 10.000 lei de la o persoană fizică și maxim 5.000 lei de la o persoană juridică însă poate avea un număr nelimitat de clienți. La sfârșitul zilei, când se stabilește soldul casierie prin formula încasări cash minus plăți cash, dacă soldul este mai mare de 50.000 lei comerciantul are la dispoziție (conform legii) următoarele două zile lucrătoare să depună diferența la bancă.

 Magazinele mari se descurcă  pentru că au contracte cu firme care le ridică numerarul și- l depun în bancă. Nu scrie nicăieri în lege de cate ori poți depune într- o zi în bancă. Probabil că aceste firme nici nu depun în ATM -uri , pentru ele există casiere. Legea e făcută să omoare încet micii comercianți români. Gheorghe Piperea admite că e posibil ca um magazin mare, de genul Auchan sau Carrfour, poate să facă într-o zi de week-end poate să facă 50.000 le în cash, până la prânz și că apoi nu mai poate primi decât clienți cu cardul. ”Astăzi colegul meu s-a dus la magazin să-și cumpere o orgă, 4.000 de euro cash. Desigur, nu a vrut să-i ia banii că aveau destul cash și l-au trimis la bancă să depună și să plătească”, declarat utilizatorul Leeliane Lee la textul de mai sus al lui Piperea de pe Facebook.

Greșelile care pot duce la amenzi drastice

În mediul de afaceri pot apărea:
– greşeli neintenţionate, din nepricepere, de regulă la început de activitate;
– greşeli intenţionate, pe parcursul activităţii, în general atunci când afacerea merge prea rău sau – din contră – când afacerea merge prea bine…

În scopul creşterii transparenţei şi a comunicării cu mediul de afaceri, Direcţia Generală de Asistenţă pentru Contribuabili a informat cu privire la neregulile constatate ca urmare a acţiunilor de control ANAF.

1. Nu evidenţiaţi în actele contabile cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale ori au evidenţiat alte operaţiuni fictive

Exemple de nereguli constatate:

a) înregistrarea de achiziţii/livrări fictive succesive de bunuri şi/sau servicii, în care sunt interpuse mai multe societăţi pe diferite paliere, pe baza unor scheme financiare (de cele mai multe ori extrem de complexe) concepute şi puse în aplicare cu scopul de a sustrage sume importante de la plata către bugetul general consolidat al statului şi/sau a crea avantaje fiscale unor contribuabili, fără ca aceste prejudicii să mai poată fi recuperate în integralitatea lor şi fără ca beneficiarii reali ai acestor sume/avantaje să poată fi identificaţi şi să răspundă pentru faptele comise;

b) înregistrarea de livrări intracomunitare fictive, scutite de TVA, cu scopul de a justifica ieşirea din gestiune a mărfurilor; în fapt, mărfurile au fost comercializate pe teritoriul naţional fără ca aceste operaţiuni să fie înregistrate/declarate şi fără a se colecta TVA pentru aceste tranzacţii;

c) înregistrarea în mod direct, fără interpunerea altor societăţi, a unor documente care figurau emise de entităţi cu un comportament fiscal inadecvat.

2. Evidenţiaţi în actele contabile toate operaţiunile comerciale efectuate şi veniturile realizate

Exemple de nereguli constatate:

a) persoane fizice care au realizat de-a lungul mai multor ani (perioade fiscale) activităţi comerciale, respectiv livrări prin intermediul unor site-uri şi societăţi care prestează servicii de curierat, fără a-şi îndeplini obligaţiile declarative;

b) înregistrarea de livrări fictive (facturi emise) către societăţi care nu recunosc achiziţia ori emiterea de bonuri fiscale pentru livrări nereale, aceste operaţiuni fictive fiind efectuate cu scopul de a disimula valoarea reală a bunurilor comercializate; în fapt bunurile au fost comercializate la o valoare mai mare decât cea înscrisă în documente (facturi, bonuri fiscale), către beneficiari a căror identitate a fost disimulată;

c) comercializarea mărfurilor fără întocmirea de documente, în timpul controalelor fiind identificată lipsa din gestiune a unor mărfuri dar şi sume de bani a căror existenţă nu poate fi justificată cu documente şi/sau creditarea societăţii de către persoane (de regulă asociaţi) care nu au surse de venit corespondente;

d) emiterea, de către societăţi înregistrate în scopuri de TVA, de facturi în baza cărora alte societăţi (aparent clienţi) îşi deduc TVA, fără ca emitentul să îşi îndeplinească obligaţiile declarative şi/sau de plată.

3. Nu faceţi aceste greşeli pentru care se aplică sancţiuni contravenţionale

a) nedotarea cu aparate de marcat electronice fiscale;

b) neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale potrivit reglementărilor legale, respectiv neemiterea de bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate;

c) neîntocmirea de documente justificative pentru sumele introduse/extrase din unităţile de vânzare;

d) nerespectarea reglementărilor cu privire la întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora, precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse;

e) încasări/plăţi fragmentate în numerar de la/către beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei;

f) achiziţionarea produselor accizabile de la persoane care desfăşoară activităţi de distribuţie şi comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat fără a deţine atestat de comercializare emis de autoritatea competentă;

g) deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false;

h) efectuarea de fapte de comerţ cu autovehicule, obţinându-se venituri din activităţi independente ce sunt supuse impozitului pe venit, fără a se autoriza, înregistra, declara şi plăti obligaţiile fiscale;

i) neînregistrarea/ascunderea veniturilor obţinute din activităţile de comerţ electronic (e-commerce) de către persoane fizice;

j) achiziţionarea, în mod constant/lunar de tichete cadou de către diverse societăţi, în cea mai mare parte în scopul acordării către angajaţii firmelor (partenere/afiliate) de distribuţie a mărfurilor, în funcţie de vânzările realizate de către aceştia;

k) declararea de către contribuabili înregistraţi în scopuri de TVA de achiziţii de bunuri si servicii de la parteneri care în perioada fiscală respectivă erau declaraţi inactivi din punct de vedere fiscal. Controalele operative au confirmat faptul că achiziţiile declarate au fost înregistrate în contabilitatea societăţilor, acestea exercităndu-şi în mod nelegal dreptul de deducere a TVA şi a cheltuielilor, după caz;

l) neîndeplinirea de către contribuabili care, potrivit datelor financiare din situaţiile financiare întocmite pentru data de 31.12, au depăşit plafonul special de scutire de TVA, a obligaţiilor legale privind înregistrarea în scopuri de TVA;

m) nedeclararea veniturilor realizate de către persoane fizice care au figurat cu încasări de la entităţi externe care administrează site-uri web de tipul motoarelor de căutare sau reţelelor de socializare.