Sănătatea, vândută prin aplicații: cum au ajuns firmele IT să factureze servicii medicale scutite de TVA

O solicitare a Camerei Consultanților Fiscali (CCF) adresată Ministerului Finanțelor scoate la iveală o practică din ce în ce mai frecventă în domeniul serviciilor medicale: intermedierea prin platforme și aplicații digitale care acționează în nume propriu, dar în contul unor clinici autorizate.

Deși la prima vedere acest model de business poate părea o inovație convenabilă, în realitate ridică semne de întrebare serioase cu privire la tratamentul fiscal, transparența financiară și, nu în ultimul rând, protecția pacientului.

Firme de IT devin „prestatori de servicii medicale” în acte

CCF solicită lămuriri privind posibilitatea ca societățile care dețin aplicații digitale – și care intermediază consultații sau analize între persoane fizice și clinici medicale autorizate – să beneficieze de scutirea de TVA specifică serviciilor de sănătate. Problema? Aceste societăți nu sunt unități medicale și nici nu dețin autorizările necesare în domeniul sanitar. Cu toate acestea, ele emit facturi în nume propriu pentru servicii medicale, încasând plata integrală de la pacient și redirecționând doar o parte către clinica parteneră, la un tarif negociat.

Este o interpretare riscantă a legislației fiscale: societatea devine formal „prestator” al unui serviciu medical pe care, în fapt, nu îl oferă și nu îl poate garanta din punct de vedere profesional. Practic, o firmă de IT se interpune între pacient și clinică, operând ca un „cumpărător-revânzător” de sănătate.

Ocol fiscal sau lacună legislativă?

CCF pledează pentru menținerea scutirii de TVA și în aceste cazuri, argumentând că serviciul medical, deși facturat de o entitate intermediară, este efectiv prestat de o clinică autorizată. Dar interpretarea ridică mai multe probleme:

• Erodarea principiului conform căruia doar unitățile autorizate beneficiază de scutire de TVA, conform art. 292 din Codul fiscal.

• Posibilitatea apariției unei inechități între operatorii din domeniul medical: o clinică ce facturează direct este tratată diferit față de una care lucrează printr-o platformă.

• Crearea unui precedent fiscal periculos, prin care orice intermediar comercial poate revendica scutiri destinate exclusiv entităților reglementate.

Pacientul devine client într-o tranzacție opacă

Pe lângă implicațiile fiscale, documentul relevă o problemă de transparență în relația cu pacientul. Acesta plătește unei platforme, nu clinicii. Nu este clar dacă înțelege că serviciul medical este externalizat și că firma care îi emite factura nu are vreo competență sau răspundere medicală. În eventualitatea unui litigiu privind calitatea actului medical, răspunderea juridică poate deveni neclară sau diluată.

Totodată, modelul ridică semne de întrebare privind respectarea confidențialității datelor medicale, în condițiile în care entități non-medicale gestionează informații sensibile fără a fi supuse acelorași standarde ca o unitate sanitară.

Riscul unei distorsiuni a pieței

Din punct de vedere economic, această practică poate conduce la subminarea directă a clinicilor care refuză să accepte reduceri impuse de aplicații și care respectă modelul clasic de prestare directă a serviciilor medicale. Platformele pot negocia tarife preferențiale, transformând sănătatea într-un produs cu adaos comercial, nu într-un serviciu public esențial.

Un semnal de alarmă

Documentul CCF pune presiune pe Ministerul Finanțelor pentru a valida o formă de optimizare fiscală în care sănătatea devine marfă într-o relație triadică, în care pacientul nu mai are vizibilitate asupra traseului banilor și nici garanții asupra calității actului medical. Deși digitalizarea poate aduce beneficii reale, autoritățile trebuie să stabilească clar limitele între inovație și speculație fiscală. 

Adresa CCF nr. 10802 - MF scutire TVA servicii medicale