Cine spune nu României? Motivul pentru care turiștii asiatici ne ocolesc

Bilanț pozitiv, dar dezechilibrat

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că în 2024, România a atras 2,4 milioane de turiști străini, cu 13,5% mai mult decât în anul precedent. Principalele piețe generatoare de turiști au fost Germania, Italia, Israel, SUA, Marea Britanie și alte state europene. În schimb, țările asiatice lipsesc aproape complet din această listă.

Pentru India și China se înregistrează un număr „limitat” de turiști, iar în cazul Japoniei și Coreei de Sud, nu există deloc date statistice privind sosirile în structurile de cazare din România în ultimii trei ani.

Bariere majore: vize, distanță, lipsa zborurilor

Potrivit documentului emis de Minister, principalele motive pentru acest dezechilibru țin de:

• dificultățile de obținere a vizei turistice, proces considerat anevoios;

• distanța mare dintre România și țările asiatice;

• lipsa zborurilor directe din marile orașe asiatice către București sau alte orașe românești.

08:01, 10.06.2025 • Dezvăluiri

România vânează FANTOME: 800 de milioane de dolari în ruina de la Krivoi Rog și speranțe deșarte de recuperare

13:46, 09.06.2025 • ECONOMIE

Cazul Bosch: Ministerul Economiei, spectator pasiv în fața riscului de pierdere a investițiilor

În plus, profilul tipic al turistului asiatic nu se potrivește cu oferta turistică actuală a României. Mulți turiști din China, Japonia sau Coreea de Sud preferă circuitele multicountry, în care vizitează mai multe țări europene într-un singur sejur. România, în lipsa unei strategii eficiente de integrare în astfel de trasee, rămâne de cele mai multe ori în afara itinerariului.

România, în „etapa a treia” pentru turistul chinez

Strategia oficială recunoaște că România face parte, în viziunea agențiilor de turism din Asia, dintr-o așa-numită „etapă a treia” a preferințelor de călătorie. Prima etapă este ocupată de țări consacrate precum Franța, Germania, Belgia sau Țările de Jos, urmate de Spania și Anglia. Abia apoi apar destinațiile Europei Centrale și de Est – inclusiv România.

Ce face România pentru a se promova în Asia?

Ministerul menționează că România a participat în mod constant la târguri internaționale de turism dedicate piețelor asiatice, precum ITB China sau KITF Almaty, și că a sprijinit participarea operatorilor economici români printr-o schemă de minimis destinată promovării externe. De asemenea, brandul turistic românesc „Explorați grădina Carpaților” a fost lansat la Shanghai încă din 2009.

Totuși, aceste eforturi au fost punctuale și nu s-au concretizat într-o prezență constantă și puternică în circuitele asiatice. De altfel, documentul oficial subliniază că turismul asiatic este extrem de competitiv și fragmentat, iar includerea României în pachetele multicountry alături de țări vecine precum Serbia, Bulgaria sau Ungaria ar fi o condiție necesară pentru creșterea vizibilității.

O nouă strategie pe termen lung

O rază de speranță vine din adoptarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Turismului 2025–2035, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1193/2024. Aceasta promite investiții în infrastructură, diversificarea ofertei turistice și un marketing mai bine direcționat către piețele externe, inclusiv Asia.

Strategia prevede, printre altele:

• dezvoltarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri);

• branding regional și local;

• promovarea prin ambasade și rețele diplomatice;

• implicarea în Inițiativa China-CEECs 14+1.

România se confruntă cu un decalaj semnificativ în atragerea turiștilor asiatici comparativ cu alte state europene. Cauzele sunt în mare parte structurale: acces dificil, lipsa vizibilității în marile piețe de turism ale Asiei și o strategie de promovare care, până acum, nu a țintit cu precizie acest segment.

r347B