„Căruța cu paiațe” a ajuns la Palatul Victoria, pe muzica lui Victor Socaciu
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/TELEANU-10.jpg)
Circul făcut în ultima lună de noul președinte Nicușor Dan, privind formarea unui nou guvern, a sfidat și sfidează ridicolul, amintindu-ne de „Căruța cu paiațe” din fața Teatrului Național. Pornind de la premisa că „dacă nu te pricepi, măcar încurcă-i”, președintele Dan ne-a manipulat mai ceva decât reclamele comerciale de la supermarket. De ce? Pentru că, așa cum spunea Mark Twain, „E mai ușor să înșeli oamenii decât să-i convingi că au fost înșelați”.
Așa că, Nicușor Dan, jucând rolul lui Caragiale, care își admiră personajele, detașat și zeflemist, a mutat „Căruța cu paiațe” de la Teatrul Național la Palatul Victoria. Practic, el privește cu încântare siluetele stilizate ale membrilor viitorului guvern care-i reprezintă pe Farfuridi, Brânzovenescu, Cetățeanul Turmentat, Goe, Zoe, Mam’mare, Chiriac, Mița, Veta, Zița, Rică Venturiano, Mamița, Trahanache, Cațavencu și Pristanda.
Numai că „guvernul meu” Bolojan, urcat în „Căruța cu paiațe”, este parcă desprins din „O scrisoare pierdută” a lui Ion Luca Caragiale: „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”.
Adică, la vremuri noi, tot noi: eternii Predoiu, Neacșu, Tanczos Barna, Cseke Attila sau Pâslaru! Însă, tandemul Dan-Bolojan a atins culmea cinismului și a tupeului fără limite prin faptul că „guvernul meu” va avea cinci vicepremieri, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată după 1990.
Practic, Nicușor Dan și cele patru partide care vor forma noua coaliție de guvernare-PSD, PNL, USR, UDMR, vor să ne impună o taxă de solidaritate, că, vezi Doamne, țara este într-o situație de criză, criză pe care chiar cele patru partide au provocat-o. Adică, guvernanții au prăduit în draci din 2020 și până azi, iar noi trebuie să achităm nota de plată a jafului făcut de ei! Curat-murdar, coane Nicușor!
Dar, dacă tot o să aveți cinci vicepremieri, de ce oare nu se înființează și un minister al Sărăciei sau unul al Economiei Subterane că, deh… tot țara este pe persoana fizică a voastră? Adică au plecat Nicu și Marcel și au venit Ilie și Sorinel! Mai direct, guvernare pentru noi, nu pentru voi!
Cu tristețe constatăm că, prin ceea ce se întâmplă în aceste zile, am ajuns la ceea ce scria Mihai Eminescu în urmă cu mai bine de un secol:
„Corupția e mijlocul cel mai lesnicios de a trăi în România. Acesta este spiritul cel rău care desface societățile românești și le nimicește pân-în sfârșit; acesta este veninul care dă loc la mișcări sociale și la nemulțumire … contribuie a destrăma spiritul public, a-l face să nu mai crează nici în drept, nici în bine, a nu mai aștepta nimic de la muncă, totul de la tertip și de la apucătură…
Nimic nu e mai periculos pentru conștiința unui popor decât priveliștea corupției și a nulității recompensate…. Această priveliște îi ia poporului încrederea în valoarea muncii și în siguranța înaintării prin merit.
Dându-le zilnic exemplu că, fără a ști ceva și fără a fi muncit, cineva poate ajunge bogat și om cu vază… contagiul intelectual devine din endemic epidemic, trece de la restrânsul grup la grupuri din ce în ce mai numeroase de cetățeni“.
Și tot Eminescu a descris cel mai bine ceea ce se întâmplă azi în țara noastră: „poporul se zbate fără putere, jumulit și esploatat într-un mod neomenos de către o tagmă de oameni fără merit, fără știință, fără caracter, fără patrie chiar“.
Așadar, noul imn național ar putea fi „Mama lor”, cântat de regretatul Victor Socaciu, ori măcar primele două strofe să fie intonate în fiecare zi: „Bună țară rea croială/ Mama ei de rânduială/ Ăia hoți ăștia hoți/ Mama lor la toți. /Vin ai noștri pleacă ai noștri/ Noi râmânem tot ca proștii/Ăia hoți ăstia hoți/Mama lor la toți”.