România cade în clasamentul competitivității globale. Performanța economică slabă trage țara în jos

România înregistrează un regres semnificativ în clasamentul mondial al competitivității pe 2025, conform celui mai recent raport publicat de Institutul pentru Dezvoltare Managerială (IMD), unul dintre cele mai prestigioase institute economice internaționale. Țara noastră se situează acum pe locul 49 din 67 de economii analizate, pierzând teren din cauza unei performanțe economice slabe, în ciuda unor progrese notabile în infrastructură și eficiența administrației publice, conform Puterea Financiară.

Performanță economică în declin în România: locul 56 din 67

Potrivit datelor transmise în România de partenerul național CIT-IRECSON, România a suferit o cădere semnificativă la capitolul performanță economică, coborând nouă poziții față de anul anterior și ajungând pe locul 56 în această categorie.

Conform raportului, scăderea este alimentată de o serie de indicatori economici problematici, între care se remarcă stagnarea creșterii economice (PIB de doar 0,8% în 2024), o inflație persistent ridicată de 5,6%, un deficit de cont curent de -8,3% și o rată a șomajului în rândul tinerilor care atinge un îngrijorător 31,5%.

Acești factori definesc o economie vulnerabilă, incapabilă momentan să atragă investiții majore sau să ofere perspective solide de stabilitate și dezvoltare pe termen lung. Specialiștii avertizează că aceste dezechilibre structurale afectează serios imaginea externă a României și capacitatea sa de a rămâne competitivă într-un context economic global tot mai volatil.

09:33 • Auto

Piața auto din România, cea mai mare scădere din Europa în luna mai

19:40, 22.06.2025 • ECONOMIE

România, pivot regional în era digitală. Proiect de 5 miliarde de dolari pentru suveranitatea tehnologică a Mării Negre

Progrese în administrație și infrastructură

Chiar dacă performanța economică lasă de dorit, raportul IMD relevă și câteva direcții pozitive. România a reușit să urce în clasament în alte trei componente importante: eficiența guvernamentală (plus 4 poziții, până pe locul 44), eficiența mediului de afaceri (plus 4 poziții, până pe 50) și infrastructura generală (plus 6 poziții, până pe 45).

În ceea ce privește administrația publică, CIT-IRECSON remarcă o îmbunătățire a legislației și o gestionare mai coerentă a politicii fiscale. Cu toate acestea, progresele au fost parțial anulate de o scădere abruptă în domeniul finanțelor publice – România a pierdut 8 locuri din cauza unui deficit bugetar de 8,68% și a unei datorii publice care a depășit 57% din PIB.

Pe partea de infrastructură, țara a înregistrat progrese consistente în trei direcții esențiale: sănătate și mediu (+9 locuri), infrastructură de bază (+7) și infrastructură tehnologică (+5). Aceste domenii sunt vitale pentru atragerea de investiții străine și pentru dezvoltarea durabilă, însă ele nu pot compensa singure slăbiciunile din economie și finanțe publice.

Analiștii economici atrag atenția că, în lipsa unor reforme macroeconomice consistente, îmbunătățirile punctuale nu vor avea un impact real asupra poziției României în clasamentele internaționale. Sunt necesare măsuri urgente pentru reducerea inflației, echilibrarea contului curent și gestionarea sustenabilă a datoriei publice.

Raportul subliniază că fără o abordare coerentă și integrată, competitivitatea României va rămâne fragilă și extrem de vulnerabilă în fața oricăror crize externe. Întărirea guvernanței economice și corectarea dezechilibrelor structurale sunt pași indispensabili dacă România își dorește să recupereze terenul pierdut.

Europa de Vest domină topul. România, la periferie

În clasamentul general pentru 2025, Elveția revine pe primul loc la nivel global, urmată de Singapore, Hong Kong, Danemarca și Emiratele Arabe Unite. Dintre țările europene, doar Elveția, Danemarca, Irlanda, Suedia și Țările de Jos se regăsesc în top 10, confirmând tendința ca economiile stabile, bine administrate și orientate spre inovație să domine ierarhia competitivității.

România, aflată pe locul 49, se menține astfel în zona de jos a clasamentului, alături de economii care se confruntă cu dificultăți similare. Acest rezultat reprezintă nu doar un diagnostic economic, ci și un semnal politic privind urgența reformelor și nevoia de coerență în politici publice.