Judecătorii opresc defrișările din Parcul Național Călimani pentru hidrocentrala Răstolița

Curtea de Apel Cluj a admis cererea formulată de Asociația Declic și Bankwatch România -Filiala Cluj, și a decis suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea a peste 30 de hectare de pădure din Parcul Național Călimani. Măsura era necesară pentru continuarea lucrărilor la hidrocentrala Răstolița, un proiect energetic vechi de 36 de ani.

Acuzații de ilegalitate și tăieri în ciuda interdicției, la Răstoliţa

Decizia instanței este temporară, dar are efecte imediate. Hotărârea de Guvern rămâne suspendată până când acțiunea pe fond va fi soluționată definitiv. Totuși, Guvernul, Ministerul Mediului și Hidroelectrica, părți în dosar, pot ataca decizia cu recurs în termen de cinci zile, notează news.ro.

Roxana Mândruțiu, avocata Declic, a salutat decizia instanței, spunând că „Hotărârea Guvernului nu avea la bază niciun acord de mediu apt să producă efecte juridice, acordul 6/2024 fiind suspendat în mod definitiv de Curtea de Apel Cluj”. Reprezentanții organizației spun că imaginile satelitare și aplicația Inspectorul Pădurii arată că defrișările au continuat ilegal, în ciuda suspendării acordului de mediu încă din luna iunie.

„Conform fotografiilor din Inspectorul Pădurii, zeci de camioane au continuat să transporte materialul lemnos recoltat în mod ilegal. Comunitatea Declic cere ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să trimită corpul de control la Răstoliţa pentru a constata şirul halucinant de ilegalităţi şi abuzuri care au continuat în zonă şi după suspendarea acordului de mediu. Pădurea a fost tăiată ilegal, cineva va trebui să răspundă pentru asta”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea campaniilor Declic.

14:32, 12.06.2025 • Justitie

Călin Georgescu, din nou în fața judecătorilor: „Este o hărțuire politică”

Un proiect vechi, puțin eficient și foarte distructiv

Organizațiile de mediu critică dur proiectul Răstolița, considerându-l „unul dintre cele mai controversate din România”, cu o contribuție infimă la producția de electricitate – doar 0,081% anual – în timp ce presupune sacrificarea unui ecosistem fragil, inclus în situri Natura 2000. Proiectul implică tăierea a 39 de hectare de pădure și reducerea debitului râului Răstolița, ceea ce ar afecta grav habitatul lostriței, o specie rară de somon de Dunăre.

„Este a doua decizie judecătorească ce demonstrează clar că procedurile legale nu au fost respectate, în ciuda declaraţiilor repetate din ultimii ani ale politicienilor. Instanţele confirmă că acordurile de mediu nu au fost emise în condiţii legale şi că proiectul prezintă riscuri reale pentru mediu. Un viitor mai sănătos şi mai curat este posibil doar dacă protejăm mediul şi democraţia”, a declarat Viviana Stoica, coordonatoare de campanie pentru Bankwatch România.

Declarații entuziaste din partea foștilor miniștri

În contrast cu poziția organizațiilor de mediu, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja lăuda proiectul în luna aprilie, spunând că „Finalizăm Hidrocentrala de la Răstoliţa. Am promis că vom debloca hidrocentralele începute acum zeci de ani. Astăzi, Guvernul României a adoptat ultima Hotărâre de Guvern necesară pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa. (…) Lucrăm la Răstoliţa de peste un an şi jumătate, iar pentru noi ziua de astăzi este aproape un miracol”.

Burduja susținea că lucrările sunt finalizate în proporție de 89% și că „până la sfârșitul anului, Răstolița va livra energie în Sistemul Energetic Național. Un vis devenit realitate după 36 de ani”.