Toamnă incendiară: Comisia Europeană vrea să pună frână plăților directe către giganții agricoli

Publicat: 20 aug. 2025, 06:42, de Nitulescu Gabriel, în ECONOMIE , ? cititori
Toamnă incendiară: Comisia Europeană vrea să pună frână plăților directe către giganții agricoli
Foto: ecoferma.ro

Comisia Europeană se pregătește să redeschidă un front sensibil în agricultură: limitarea subvențiilor pentru marile exploatații. Începând din această toamnă, Bruxellesul vrea să impună o plafonare a plăților directe din Politica Agricolă Comună (PAC), măsură care ar lovi puternic marile ferme din Europa Centrală și de Est, dar și marii proprietari de terenuri din vestul continentului.

Maxim 100.000 de euro pe an din plăți directe pe suprafață

Potrivit noului plan, niciun fermier nu ar putea încasa mai mult de 100.000 de euro pe an din plăți directe pe suprafață. În plus, subvențiile ar urma să scadă progresiv odată ce fermierii depășesc pragurile de 20.000 și 50.000 de euro, conform Politico. Măsura, numită „plafonare și degresivitate”, are ca scop redistribuirea fondurilor către micii agricultori și către tinerii fermieri, însă riscă să declanșeze un val de nemulțumiri în rândul exploatațiilor mari.

„Știu că anumitor state membre nu le va plăcea. Dar dacă vrem să sprijinim fermierii mici și să atragem o nouă generație, trebuie să tăiem de undeva”, a explicat Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură.

Cine pierde cel mai mult din noile reguli

Statistica arată că în 2023, 20% dintre fermele UE au încasat 80% din plățile directe. Majoritatea sunt exploatații mari, cu suprafețe de zeci de mii de hectare, care beneficiază de sume uriașe prin sistemul actual de sprijin.

Cele mai expuse țări sunt Slovacia și Cehia, unde peste 85% din fondurile PAC s-au dus către ferme care primesc anual peste 20.000 de euro. În aceste state, fermele mari controlează peste 90% din suprafața agricolă utilizată.

Prin contrast, în Grecia situația este diametral opusă: 90% din plăți merg către ferme mici, sub pragul de 20.000 de euro. Acolo, impactul plafonării ar fi aproape nul.

Marea majoritate a fermierilor nu va simți schimbarea

Deși cifrele globale par spectaculoase, peste 90% dintre fermierii europeni se află sub pragul de 20.000 de euro și nu vor fi afectați direct. În Franța și Luxemburg însă, aproape 40% dintre agricultori riscă să piardă bani dacă măsurile Bruxellesului vor fi adoptate. În restul Uniunii, procentul scade sub 25%.

Acest lucru arată că disputa din toamnă nu va fi despre micii fermieri, ci despre marile exploatații care concentrează teren, producție și resurse financiare. Practic, miza reală o reprezintă banii uriași care până acum au alimentat coloana vertebrală a producției agricole europene.

Agricultura, prinsă între economie și ecologie

În timp ce marii agricultori acuză Bruxellesul de „tăieri mascate” și reducere a competitivității, organizațiile de mediu salută măsura ca pe un pas necesar spre o redistribuire mai echitabilă.

„Ne confruntăm cu multiple crize climatice, iar agricultura este direct implicată. Este nevoie de bani pentru tranziția verde, pentru protejarea solului și a apei. Plățile actuale pe hectar nu sunt legate de niciun rezultat, de aceea trebuie schimbate”, a spus Théo Paquet, expert al Biroului European de Mediu.

De partea cealaltă, think tank-ul Farm Europe avertizează că noile reguli ar lovi exact în fermele care susțin producția alimentară europeană, punând în pericol securitatea alimentară și exporturile Uniunii.

Negocieri dure în Consiliul UE

Planul va fi discutat în toamnă de miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre, iar negocierile se anunță complicate. Deja unele guverne din Europa Centrală și de Est au anunțat că vor respinge plafonarea, considerând-o o sancțiune nedreaptă pentru fermele mari. În schimb, alte state văd în propunere o șansă reală de a revigora micile gospodării și de a încuraja instalarea tinerilor fermieri.

În joc se află următorul cadru financiar multianual al PAC, valabil pentru șapte ani. Dacă planul trece, regulile vor începe să se aplice din următorul exercițiu financiar, cu efecte masive asupra distribuției fondurilor europene.