O descoperire de la UMF Craiova deschide noi perspective în tratamentul Alzheimerului

O echipă de cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova a publicat în revista internațională Alzheimer’s & Dementia rezultate care ar putea schimba modul în care este abordată boala Alzheimer. Studiul scoate în evidență rolul unei proteine esențiale, Aquaporina-4 (AQP4), în procesul de eliminare a substanțelor toxice din creier.

UMF Craiova: Rolul proteinei Aquaporina-4

„Aquaporina-4 este responsabilă cu transportul apei în creier, dar are și o funcție crucială în eliminarea fragmentelor toxice de amiloid, cele care preced formarea plăcilor specifice bolii Alzheimer”, explică autorii cercetării, citaţi de Pagina Olteniei. Aceste plăci de amiloid sunt considerate un semn distinctiv al bolii, iar acumularea lor duce la deteriorarea memoriei și a funcțiilor cognitive.

Pentru a testa ipoteza, cercetătorii au folosit șoareci transgenici purtători ai unor mutații care provoacă Alzheimer familial. Animalele dezvoltă spontan plăci de amiloid similare cu cele întâlnite la pacienții umani.

Rezultate promițătoare

Echipa a administrat două tipuri de medicamente, unul menit să stimuleze activitatea proteinei AQP4 și altul să o inhibe.

12:56, 24.08.2025 • Sănătate

Secretul din somon și macrou care ar putea proteja creierul femeilor de Alzheimer

07:03, 22.08.2025 • SPORT

Echipele româneşti în Europa: Victorie pentru Craiova, egal pentru FCSB şi dezastru pentru CFR Cluj

„Tratamentul cu facilitatorul de AQP4 a dus la o reducere marcată a depozitelor de amiloid, la îmbunătățirea memoriei și la reducerea anxietății animalelor”, arată studiul.

În contrast, „tratamentul cu inhibitorul de AQP4 a dus la o creștere masivă a depozitelor de amiloid, deficite accentuate de memorie și anxietate crescută, practic accelerând evoluția bolii”. Aceste rezultate confirmă rolul central al proteinei în mecanismele de „curățare” ale creierului.

Implicații pentru viitoarele terapii

Descoperirea nu este importantă doar pentru Alzheimer, ci și pentru alte boli neurodegenerative.

„Această direcţie deschide posibilitatea unor terapii noi nu doar pentru Alzheimer, ci și pentru alte boli asociate cu acumulări toxice, cum sunt Parkinson și Huntington”, subliniază cercetătorii.

Astfel, medicamentele care reglează activitatea AQP4 ar putea deveni o nouă categorie de tratamente capabile să încetinească evoluția acestor boli devastatoare.

Tehnologie de vârf folosită la Craiova

O parte importantă a studiului a fost realizată cu ajutorul microscopului confocal ultraperformant aflat la UMF Craiova. „Este unicul în lume de acest fel, capabil să ofere detalii la nivel de super-rezoluție, depășind barierele fizice impuse de propagarea luminii”, au precizat autorii.

Imaginile obținute, cu dimensiuni între 2 și 5 gigabiți, au permis cartografierea completă a creierului, numărarea plăcilor de amiloid și analiza interacțiunilor acestora cu vasele de sânge. Această abordare a adus un nivel de precizie fără precedent în studiul mecanismelor bolii.

Proiectul a fost coordonat de dr. Daniel Pirici și dr. Bogdan Cătălin și a reunit specialiști din Craiova, Cluj și Belgia. Rezultatele prezentate fac parte din teza de doctorat a dr. Marina Daniela Mănescu, ceea ce arată că și tinerii cercetători români contribuie la descoperiri cu impact global.