Tancurile Israelului intră în Gaza: cea mai amplă ofensivă terestră din ultimii doi ani

Armata israeliană (IDF) a lansat luni seara o ofensivă terestră de amploare asupra orașului Gaza, după săptămâni de bombardamente aeriene intense. Mișcarea, confirmată de surse israeliene pentru publicațiile Axios și The Jerusalem Post, reprezintă cea mai amplă incursiune terestră a Israelului în ultimii doi ani și ridică temeri privind un val de victime civile și militare, dar și privind soarta celor aproximativ 20 de ostatici israelieni aflați încă în mâinile Hamas.

Bombardamente masive urmate de intrarea tancurilor în oraș

Luni seara, ora locală, Gaza City a fost supus unor lovituri aeriene masive. Avioane de luptă, drone și artilerie israeliană au vizat mai multe cartiere, provocând explozii ce s-au auzit la mari distanțe. Potrivit agenției palestiniene Wafa, bombardamentele au vizat inclusiv zone rezidențiale, precum Sabra și Daraj, unde au fost înregistrate zeci de morți și răniți.

La scurt timp după raidurile aeriene, tancurile și unitățile terestre israeliene au pătruns în oraș, ceea ce presa palestiniană a descris drept „cea mai mare desfășurare de forțe în nordul Gaza din ultimii doi ani”.

Conform bilanțurilor provizorii, cel puțin 62 de persoane au fost ucise luni, majoritatea în Gaza City, iar alte câteva sute au fost rănite. Printre victime se află și copii, potrivit relatărilor Al Jazeera Arabic.

06:21, 25.08.2025 • Internațional

Al Masirah: Israelul atacă instalațiile energetice din Sanaa

17:02, 24.08.2025 • Internațional

Există ceva mai rău decât foametea în Gaza

Populația civilă, prinsă între fronturi

Invazia a declanșat un nou val de refugiați interni. Mii de palestinieni au părăsit orașul pe timpul nopții, îndreptându-se spre sud pe al-Rashid Street, un drum de coastă suprasolicitat, folosind automobile, căruțe trase de cai sau chiar biciclete. Fotografiile distribuite de agenția Anadolu surprind familii întregi purtând câteva bunuri personale, în timp ce copiii erau cărați în brațe sau pe vehicule improvizate.

ONU și organizațiile umanitare avertizează că situația este critică: lipsa apei potabile, a hranei și a adăposturilor sigure riscă să transforme exodul într-o criză umanitară de proporții. Estimările arată că peste 300.000 de locuitori au fugit deja din Gaza City, dar circa 700.000 rămân prinși în oraș.

Divergențe la vârful conducerii israeliene

Declanșarea ofensivei a adâncit tensiunile din interiorul conducerii de securitate a Israelului. Potrivit Axios, șeful Statului Major al IDF, generalul Eyal Zamir, alături de directorii Mossad, Shin Bet și serviciilor de informații militare, s-au opus operațiunii. Ei au avertizat că:

• viața ostaticilor israelieni deținuți de Hamas ar fi pusă în pericol,

• armata ar putea înregistra pierderi grele,

• iar operațiunea nu ar garanta dezmembrarea rețelei Hamas.

Cu toate acestea, premierul Benjamin Netanyahu a ordonat declanșarea invaziei, mizând pe „slăbirea decisivă” a Hamas și pe consolidarea poziției politice interne.

Familiile ostaticilor protestează împotriva premierului

Forumul Familiilor Ostaticilor a reacționat dur, acuzându-l pe Netanyahu că sacrifică viețile prizonierilor „pe altarul considerentelor politice”. Într-o declarație, organizația a avertizat că „a 710-a noapte în Gaza ar putea fi ultima pentru ostaticii care abia supraviețuiesc”.

Proteste nocturne au avut loc la Ierusalim, în apropierea reședinței premierului. Presa israeliană relatează că Netanyahu ar fi părăsit reședința după ce a aflat despre intenția familiilor de a demonstra acolo. Poliția a blocat strada Azza pentru a limita accesul manifestanților.

Sprijinul și avertismentele Washingtonului

Declanșarea invaziei a coincis cu vizita secretarului de stat american Marco Rubio în Israel. Rubio s-a întâlnit cu Netanyahu și membri ai cabinetului său, declarând că SUA sprijină lupta împotriva Hamas, dar a subliniat că operațiunea terestră ar trebui să fie rapidă și limitată.

Un oficial american citat de Axios a transmis că „nu este războiul lui Trump, este războiul lui Bibi, și el va fi responsabil pentru consecințe”. Donald Trump a postat pe rețeaua Truth Social un mesaj dur la adresa Hamas, cerând eliberarea imediată a ostaticilor și avertizând asupra unor „consecințe devastatoare” dacă aceștia vor fi folosiți ca scuturi umane. Netanyahu i-a mulțumit public pentru „sprijinul neclintit”.

Reacții din lumea arabă și musulmană

În paralel, la Doha, liderii arabi și musulmani au organizat un summit de urgență, unde au condamnat atacurile Israelului. Membrii Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC) au anunțat activarea unui mecanism comun de apărare, subliniind că „un atac asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor”. Qatarul a criticat „justificările absurde” ale lui Netanyahu privind bombardamentele efectuate pe teritoriul său săptămâna trecută.

Summitul de la Doha a scos în evidență o rară unitate a lumii arabe și musulmane în fața acțiunilor israeliene, accentuând tensiunile regionale și riscul extinderii conflictului.

Presiuni și critici la nivel global

Pe plan internațional, invazia din Gaza este privită cu scepticism și îngrijorare. Politicieni occidentali, precum fostul guvernator al statului New York, Andrew Cuomo, au cerut încetarea imediată a războiului, afirmând că „carnagiul continuu” afectează profund opinia publică globală.

Organizațiile pentru drepturile omului avertizează asupra riscului unor crime de război, în timp ce Israelul insistă că țintele vizate sunt exclusiv infrastructuri militare ale Hamas.

Escaladarea conflictului și posibile consecințe

Invazia orașului Gaza ar putea marca un punct de cotitură al conflictului început acum aproape doi ani. Deși Netanyahu susține că operațiunea va înfrânge Hamas, criticii avertizează că aceasta ar putea:

• prelungi războiul,

• genera pierderi majore pentru ambele tabere,

• agrava catastrofa umanitară din enclavă,

• tensiona și mai mult relațiile Israelului cu partenerii săi internaționali.

În prezent, viitorul orașului Gaza rămâne incert. Mii de civili continuă să fugă, în timp ce armata israeliană avansează. În lipsa unei soluții diplomatice imediate, regiunea riscă să intre într-o nouă fază de violență de proporții, cu consecințe greu de anticipat atât pentru populația palestiniană, cât și pentru securitatea Israelului.