România, bolnavul economic al Europei Centrale: scumpiri record și salarii care pierd cursa cu inflația

România se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimii ani, marcată de o combinație de factori care apasă puternic asupra populației. Creșterea economică se menține aproape de zero, în timp ce inflația accelerează, alimentată atât de măsurile fiscale adoptate recent, cât și de evoluțiile globale. Rezultatul direct este o scădere vizibilă a salariilor reale, într-un context în care, în majoritatea statelor din Europa Centrală și de Est, puterea de cumpărare a populației continuă să crească.

Inflație în creștere, peste media regiunii

Datele oficiale arată că rata anuală a inflației a urcat la 9,9% în august 2025, față de 7,8% în iulie și 5,6% la finalul anului trecut. Evoluția este explicată în principal prin majorarea TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor, introducerea unor contribuții noi – inclusiv asupra pensiilor mari – și eliminarea plafonării prețurilor la energie.

Acești factori fiscali și administrativi s-au suprapus peste tendințele globale de scumpire a alimentelor și energiei, ceea ce a creat o presiune suplimentară asupra prețurilor de consum.

Potrivit estimărilor Erste, România va avea pentru al treilea an consecutiv cea mai ridicată inflație din regiune: 7% în 2025 și 6,2% în 2026. Prin comparație, Polonia, Cehia sau Slovacia ar urma să mențină inflația sub pragul de 3%.

15:24 • POLITICĂ

Când va reveni inflaţia în limite normale? Ministrul Finanţelor aduce clarificări

14:00, 15.09.2025 • ECONOMIE

Avertisment lansat de un fost ministru de Finanțe: eliminarea plafonării va arunca România în inflație de 15%

Salariile reale, în declin

Creșterea prețurilor este resimțită direct de populație prin scăderea puterii de cumpărare. Datele arată că dinamica reală a salariilor a trecut de la +1,3% în iunie la -2,4% în iulie, ceea ce înseamnă că veniturile nu mai acoperă ritmul scumpirilor.

În același timp, salariile nominale și-au redus ritmul de creștere: de la +11% la finele lui 2024 la doar 5,2% în iulie 2025. Astfel, chiar și creșterile salariale anunțate de angajatori sunt anulate de inflația persistentă.

UniCredit estimează că pe tot parcursul anului 2025 salariile vor reuși să compenseze doar parțial inflația, ceea ce va duce la o creștere reală medie sub 1%, după aproape 10% în 2024.

Impact social și economic

Scăderea salariilor reale are multiple consecințe:

• Consum redus: gospodăriile își ajustează cheltuielile, ceea ce afectează cererea internă și contribuie la stagnarea economiei.

• Vulnerabilitate crescută: categoriile sociale cu venituri mici resimt cel mai mult creșterile de prețuri, în special la alimente și energie.

• Risc de emigrație: în lipsa unei perspective de creștere reală a veniturilor, mulți angajați pot lua în considerare migrarea către statele vecine unde salariile cresc mai rapid și inflația este controlată.

România vs. regiune: decalaje în creștere

Comparativ cu vecinii săi, România rămâne în urmă.

• Polonia înregistrează o creștere economică de peste 3% și o majorare a salariilor reale de 4%.

• Cehia are salarii reale în creștere cu 3% și o inflație sub 3%.

• Ungaria, deși confruntată cu inflație ridicată în ultimii ani, a reușit să stabilizeze prețurile și să revină pe un trend pozitiv al veniturilor.

• România, în schimb, se remarcă prin scăderea puterii de cumpărare, în timp ce inflația se menține la niveluri de două-trei ori mai mari decât media regională.

Riscul unui cerc vicios

Economiștii avertizează că România riscă să intre într-un cerc vicios dificil de întrerupt:

1. Creșterea taxelor alimentează inflația.

2. Inflația erodează salariile reale și reduce consumul.

3. Consumul mai slab afectează creșterea economică.

4. Creșterea economică redusă diminuează veniturile fiscale, împingând statul să recurgă la noi taxe.

Fără măsuri clare de stabilizare și politici economice coerente, acest mecanism ar putea bloca România într-o perioadă prelungită de stagnare, cu prețuri ridicate și salarii care nu țin pasul.

România –  o poziție vulnerabilă

România se află într-o poziție vulnerabilă în raport cu vecinii săi din Europa Centrală și de Est. În timp ce alte economii reușesc să combine creșterea PIB-ului cu menținerea inflației la un nivel scăzut, România înregistrează simultan inflație ridicată, salarii reale în scădere și o dinamică economică aproape de stagnare.

În lipsa unei strategii de consolidare fiscală și de stimulare a producției interne, decalajele față de regiune se vor accentua, iar efectele sociale și politice nu vor întârzia să apară.