Austeritate loveşte în bugetari. O instituţie reduce zeci de posturi şi face economie de milioane
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2024/04/Vesti-bune-pentru-mii-de-bugetari-Sporurile-ar-putea-fi-introduse-in-salariul-de-baza.jpg)
Efectele austerităţii încep să fie resimţite în instituţiile statului. De luna aceasta, DGASPC Maramureș va funcționa cu mai puțini angajați și cu o structură reorganizată. Măsurile aprobate de Consiliul Județean urmăresc să reducă costurile administrative și să direcționeze banii economisiți spre nevoile reale ale oamenilor din județ.
Dispar posturi de şefi
Noua organigramă reduce numărul de angajați de la 150 la 125, adică exact pragul minim prevăzut de lege pentru menținerea acreditării.
Schimbările vizează nu doar reducerea personalului, ci și simplificarea schemei de conducere. Astfel, dispare un post de director adjunct și patru funcții de șefi de servicii. De asemenea, linia „Telefonul copilului” nu va mai fi susținută din bugetul Consiliului Județean, iar angajații respectivi vor fi încadrați pe standardul de cost.
O altă decizie importantă privește personalul administrativ – șoferi, electricieni și alți angajați tehnici – care va fi transferat direct la centrele rezidențiale din subordinea DGASPC.
Economie de peste două milioane de lei anual
Conducerea Consiliului Județean estimează că această măsură va genera economii de aproximativ 200.000 de lei lunar, ceea ce înseamnă peste 2,5 milioane de lei anual. În plus, o parte dintre serviciile auxiliare urmează să fie externalizate către furnizori privați, unde costurile ar putea fi mai mici cu până la 30%.
„Reorganizarea DGASPC este o măsură dificilă, dar necesară. Reducem costurile administrative cu peste 2,5 milioane lei anual, păstrând în acelaşi timp calitatea serviciilor sociale. Banii economisiţi rămân în judeţ şi vor fi direcţionaţi spre nevoile reale ale oamenilor din Maramureş”, a declarat Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș.
Discuţii între premier şi sindicate pentru reorganizarea serviciilor publice
Subiectul reorganizării serviciilor publice a fost comentat și de premierul Ilie Bolojan, care a purtat discuții cu sindicatele pe tema reformei administrației. Acesta a subliniat că schimbările trebuie făcute transparent și astfel încât să nu afecteze serviciile oferite cetățenilor.
„Nu mai putem continua ca până acum. Realităţile bugetare sunt clare, indiferent cine este premier sau ministru. Dacă nu luăm măsurile necesare la timp, mai târziu costurile vor fi mult mai mari. Putem face schimbările din administraţie într-un mod planificat, în dialog cu autorităţile, astfel încât cei care rămân să fie plătiţi decent, respectaţi şi să îşi facă treaba”, a precizat șeful Executivului.
Bolojan a insistat și asupra ideii că oamenii trebuie să vadă o legătură directă între impozitele pe care le plătesc și calitatea serviciilor publice de care beneficiază.
„Susţin autonomia locală, dar în măsura resurselor pe care le are ţara”, a conchis premierul.
Astfel, Maramureșul devine unul dintre primele județe care pun în aplicare reforma promisă de Guvern în domeniul administrației publice, cu accent pe eficientizarea cheltuielilor și menținerea serviciilor sociale esențiale.
Impas pentru reforma în administraţie
Pachetul de măsuri de austeritate dedicat reformei administrației publice a fost oprit în ultimul moment după ce coaliția de guvernare nu a reușit să cadă de acord asupra formelor de reducere a sarcinii birocratice din administrația locală, ceea ce a creat tensiuni majore și chiar amenințarea demisiei premierului.
Motivul blocajului? Există două viziuni opuse pe masa negocierilor: una care propune reducerea numărului de angajați din administrație, cealaltă preferând reducerea cheltuielilor administrației fără concedieri masive.
Citeşte şi: Reforma administrativă în impas: reducerea personalului sau a cheltuielilor?
Această diferență de abordare a dus la amânarea deciziei privind reforma administrativă și la formarea unui grup de lucru tehnic care să găsească un compromis.
Între timp, sindicatele din primării protestează împotriva concedierilor în masă, iar partenerii de coaliție calculează costurile politice ale fiecărei opțiuni.