Azi începe toamna astronomică. Ce trebuie să știm despre echinocțiul de toamnă
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2022/09/echinoctiul-de-toamna-2022.webp)
Luni, 22 septembrie, la ora 21:19, ora României, se produce echinocțiul de toamnă 2025, eveniment care marchează sfârșitul verii și debutul toamnei astronomice. De acum înainte, durata zilei va scădea treptat, iar nopțile vor deveni mai lungi până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie, moment în care se încheie toamna și începe iarna astronomică.
Echinocțiul este fenomenul astronomic care apare de două ori pe an – în martie și septembrie – și marchează momentele în care ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată. Acesta se produce simultan în emisfera nordică și în emisfera sudică, fiind un reper important pentru calendarul astronomic.
Diferența dintre toamna meteorologică și cea astronomică
Specialiștii fac distincția între toamna meteorologică, care începe pe 1 septembrie și se bazează pe temperaturile medii lunare, și toamna astronomică, definită prin poziția Pământului în raport cu Soarele. Toamna astronomică debutează în momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, și se încheie la solstițiul de iarnă, în jurul datei de 21-22 decembrie. Aceasta oferă un cadru precis pentru observațiile astronomice și fenomenologice.
„Punctul echinocțiului de toamnă, numit și punct autumnal, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la această dată, trecând din emisfera nordică în cea sudică”, explică reprezentanții Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
În această perioadă, Soarele răsare exact la est și apune la vest, ceea ce face ca ziua și noaptea să fie aproape egale la toate latitudinile. Excepție fac regiunile polare: la Polul Nord începe noaptea polară, care va dura aproximativ șase luni, în timp ce la Polul Sud debutează ziua polară, cu Soarele vizibil permanent până la următorul echinocțiu de primăvară.
Următorul echinocțiu de toamnă va avea loc pe 23 septembrie 2026, la ora 03:05, iar în 2027 se va produce pe 23 septembrie, la ora 09:02. În 2028, echinocțiul va fi pe 22 septembrie, la ora 14:45, ora României.
Când trecem la ora de iarnă
Pe lângă schimbările astronomice, toamna aduce și trecerea la ora de iarnă, practică aplicată de România și celelalte state membre ale Uniunii Europene. În 2025, modificarea va avea loc în noaptea de sâmbătă, 25 octombrie, spre duminică, 26 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Astfel, ora 04:00 dimineața va deveni ora 03:00, oferind o oră suplimentară de somn și marcând adaptarea ritmului zilnic la scurtarea zilelor.
Parlamentul European a decis în martie 2019 renunţarea la schimbarea orei, măsură care urma să intre în vigoare din 2021, decizia trebuind însă confirmată şi de Parlamentele naţionale.
Ţările europene au introdus dispoziţiile privind orarul de vară în secolul trecut, pentru a economisi energie.
Începând cu 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat acte legislative care să pună capăt schemelor naţionale divergente în materie de schimbări ale orei. Cu toate acestea, în 2018, scopul schimbării orei a devenit mult mai puţin relevant, existând studii care sugerează că economiile de energie sunt minore, iar cetăţenii se plâng tot mai mult de efecte negative asupra sănătăţii.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vara au fost: Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Pe 19 martie 1918 a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919.