Marius Bodochi, confesiuni despre viață și teatru: „Lupta de a fi mai bun e frumusețea vieții”
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2022/08/marius-bodochi.jpg)
Pentru Marius Bodochi, teatrul nu este doar o profesie, ci însăși forma prin care își trăiește existența. Actor, profesor, artist complet, el a traversat cu aceeași intensitate scena, filmul, muzica și activitatea didactică. Cariera lui s-a întins pe parcursul a peste patru decenii, traversând epoci, regimuri și contexte sociale, dar rămânând fidel unui adevăr interior: că arta și viața se construiesc din căutare și autenticitate.
„Nu există o lume ideală, dar putem s-o aducem mai aproape”
Privind către societatea de azi, Bodochi nu ascunde faptul că trăim într-o lume complicată: „Nu e o lume foarte drăguță cu oamenii, dar important este să rămânem ancorați în realitate și să încercăm s-o facem mai bună.”
Actorul compară această viziune cu propria meserie: așa cum nu există „rolul ideal”, dar fiecare personaj poate deveni unul extraordinar prin ceea ce investești în el, tot așa și lumea poate fi adusă mai aproape de ceea ce visăm prin felul în care alegem să trăim. „Secretul fericirii este în suflet, minte și inimă. Totul depinde de cum le așezăm pe toate împreună.”
Fericirea ca alegere
Pentru Bodochi, fericirea nu este un dat permanent, ci o alegere zilnică. „Reușesc să rămân fericit pentru că văd partea plină a paharului. Încerc să fac din realitatea mea o lume cât mai apropiată de cea visată, prin ceea ce gândesc, prin ceea ce fac.”
Această atitudine optimistă nu exclude luciditatea: „Nimeni nu va ajunge vreodată la o lume perfectă. Dar tocmai în această luptă de a fi mai bun, mai înțelegător, de a avea grijă de oamenii din jur stă frumusețea vieții.”
Politică și artă: libertatea de a nu influența
Întrebat despre raportul dintre artist și lumea politică, Marius Bodochi preferă să rămână rezervat: „Eu nu am avut relații cu politica. Nu-mi place să vorbesc despre asta public, pentru că nu vreau să influențez pe nimeni. Fiecare trebuie să gândească și să judece singur.”
Totuși, recunoaște că apartenența României la Uniunea Europeană este un avantaj fundamental: „Faptul că putem călători liber, că suntem parte dintr-o comunitate democratică, este un lucru senzațional. E o formă de protecție și de libertate pe care trebuie s-o prețuim.”
Amintiri din vremea cenzurii
Marius Bodochi s-a format ca artist în anii ’70-’80, o perioadă în care teatrul românesc era supravegheat de cenzură. „Atunci veneau tovarășii de la Consiliul Educației Socialiste la vizionări. Dacă li se părea ceva subversiv, se scotea. Dar frumusețea meseriei era că puteam lucra cu subtextul. Spuneam altfel ceea ce nu aveam voie să spunem direct. Inteligența era pusă la încercare.”
Astăzi, libertatea artistică e alta, dar exercițiul subtextului rămâne valabil: „Orice text are un dedesubt. Ca actor, trebuie să înțelegi psihologia personajului, ceea ce se ascunde în spatele cuvintelor. Asta rămâne esența meseriei noastre.”
Publicul flămând de teatru
Deși trăim într-o eră dominată de ecrane, Marius Bodochi simte o sete constantă pentru spectacolul live: „Nu există lună în care să nu joc în deplasări prin țară. Publicul e avid de teatru. Vrea să vadă viața desfășurându-se în fața lui, să fie martorul unor destine care prind contur pe scenă.”
Actorul recunoaște că uneori „fluidul” dintre scenă și sală poate lipsi, dar cheia este sinceritatea artistică: „Dacă povestea e spusă limpede, dacă relațiile dintre personaje sunt adevărate, atunci publicul simte. Adevărul emoției e cel care câștigă spectatorul.”
Actorul și omul obișnuit
Dincolo de aplauze și de luminile scenei, Bodochi insistă că actorii nu sunt diferiți de ceilalți oameni: „Ne-am născut doar cu dorința și cu putința de a urca pe scenă și de a spune povești. Teatrul este despre povești – fiecare personaj are propria poveste, iar noi avem darul de a o purta pentru câteva ore. În rest, suntem ca oricine altcineva.”
Un artist între două lumi
Între ideal și real, între aplauze și tăcere, între ficțiunea scenei și provocările vieții, Marius Bodochi rămâne fidel unei convingeri simple: arta este despre adevăr. Și adevărul, fie el trăit pe scenă sau în afara ei, este singurul drum spre fericirea autentică.