Poziția publică a NATO este fără echivoc: Alianța, care este formată din 32 de țări, va apăra fiecare centimetru al teritoriului său, scrie Financial Times. Articolul precizează că această dedicare a fost demonstrată la baza militară Tapa din Estonia, situată în apropierea graniței cu Rusia.

Publicația menționează că numele „Tapa”, tradus din estonă, înseamnă „a ucide”. Este demn de remarcat faptul că aceasta a fost odată o bază aeriană sovietică, iar acum găzduiește armata estoniană și grupurile de luptă NATO conduse de Marea Britanie. 

FT sugerează că incertitudinea cu privire la reacția Washingtonului este un factor cheie pentru Moscova. Aceasta citează date conform cărora SUA furnizează aproximativ 40% din resursele militare ale NATO în Europa, precum și unele dintre cele mai avansate tehnologii.

Este demn de remarcat faptul că armata americană este prezentă în Țările Baltice. În plus, unitatea de artilerie Himars a efectuat recent exerciții la baza Tapa, iar sosirea unei companii de tancuri americane este așteptată în curând. 

Totuși, publicația spune că, dacă Rusia va decide vreodată să efectueze o invazie la scară largă, de exemplu, a Estoniei sau a oricărei alte țări NATO, se pune evidenta întrebarea cum va reacționa președintele american Donald Trump. 

„Dacă va avea loc o invazie și un atac… la ce se poate aștepta Putin? La sosirea Flotei a Șasea a SUA în Marea Baltică sau la o invitație la o întâlnire în Alaska?”, și-a exprimat săptămâna trecută opinia fostul ministru de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, conform FT. 

Tensiuni între administrația Trump și aliații săi baltici

Conform publicației, există o tensiune reală între administrația Trump și aliații săi baltici. În unele cercuri din cadrul administrației Trump, statele baltice sunt văzute ca fiind periculos de agresive în atitudinea lor față de Putin. La o recentă întâlnire la nivel înalt de la Pentagon, oficialii baltici au fost acuzați că se opun „ideologic” Rusiei. 

Se spune că suspiciunile dintre statele baltice și SUA sunt reciproce. Pe coridoarele Ministerului de Externe al Estoniei se pare că există o reproducere amplă a rezultatelor votului din timpul dezbaterii ONU privind Ucraina din februarie 2024, când SUA au votat la fel ca Rusia. Mesajul părea clar – nu trebuie să presupunem că administrația Donald Trump este de partea lor.

În același timp, articolul spune că, dacă SUA nu se vor implica în criza din Țările Baltice, britanicii, francezii, germanii și canadienii au propriile trupe acolo, gata să se alăture luptei. În plus, Polonia și Finlanda sunt țări bine înarmate și înțeleg că propria lor securitate este strâns legată de soarta Estoniei, Letoniei și Lituaniei. Prin urmare, probabil că vor apăra și statele baltice. 

Din aceste motive, consideră publicația, ar fi un risc imprudent ca dictatorul rus Vladimir Putin să testeze disponibilitatea țărilor NATO de a apăra granițele estice ale alianței. Cu toate acestea, subliniază articolul, lumea a văzut când trupele rusești au avansat asupra Kievului în 2022 că Putin este destul de capabil să își asume riscuri imprudente. 

Provocările rusești la adresa NATO

Die Welt scrie că incursiunea dronelor rusești, și apoi a avioanelor de luptă, în spațiul aerian NATO transmite un semnal clar Occidentului că Putin nu are nicio intenție de a pune capăt războiului prea curând. Publicația sugerează că încheierea războiului va fi asociată cu riscuri politice.  Controlul strict al Kremlinului asupra mass-media și a internetului îi va permite probabil lui Putin să prezinte acordul de pace ca o victorie pentru majoritatea rușilor. 

De asemenea, că Estonia intenționează să solicite aliaților NATO asistență suplimentară în apărarea spațiului aerian de deasupra Mării Baltice. Se observă că membrii estici ai alianței încearcă să răspundă la a treia încălcare a spațiului aerian NATO de către Rusia în această lună. Este demn de remarcat faptul că Estonia a invocat articolul 4 din tratatul NATO, care prevede consultări și ar putea deschide calea către acțiuni reale între aliați.